Obligare emitere act administrativ. Sentința 169/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR.169
Ședința publică din data de 09 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta, domiciliată în Republica M, satul, raionul, cu domiciliul ales în comuna,-, județul D, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,-, sector 5 șiINSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,-, sector 6.
Acțiunea este timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-/07 septembrie 2009 și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reclamanta și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că acțiunea se află la al doilea termen de judecată, este motivată, legal timbrată, după care:
Față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile.
CURTEA
Princerereaînregistrată la Curtea de Apel Ploiești la nr- din data de 13 iulie 2009, reclamanta a chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, și a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților la emiterea unui ordin de recunoaștere a calității sale de cetățean de jure al România și a pârâtului Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor la înregistrarea sa drept cetățean român în evidențele de specialitate deținute și prevăzute de nr.OG97/2005.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, astfel cum rezultă din actele anexate la dosarul cauzei, părinții săi au deținut cetățenia română, întrucât la data nașterii lor satul făcea parte din regatul României, conform legii administrative (art.53) publicată în Monitorul Oficial nr.187 din 14.08.1938 și în conformitate cu Legea nr.793/1941, localitățile din și de Nord s-au aflat sub jurisdicția statului român.
În conformitate cu dispozițiile art.1 și următoarele din Legea nr.554/2004 și datorită împrejurării că reglementările prin care autorii săi au dobândit cetățenia română au avut caracter administrativ, aceasta aparține prezentei instanțe, conform principiului simetriei actelor juridice, principiului "actul interpretandus es potius ut valeat quam pereat", precum rezultă și din interpretarea sistemică și teleologică a legii nr.21/1991 unde se arată că litigiile sunt supuse de plin drept jurisdicției curții de apel pe raza căreia se află domiciliul procesual al petentului.
În ceea ce privește interesul, reclamanta susține că este legitim și juridic, personal și direct, conform art.3 alin.2 din Decretul nr.31/1954, iar calitatea procesuală pasivă a pârâților rezultă din prevederile art.1 alin.1, art.3 și 4 din nr.HG83/2005 coroborat cu nr.HG1125/22.09.2005, în ceea ce privește Ministerul Justiției și art.2, art.13 alin.8, art.45 din nr.OUG95/2005 aprobată prin Legea bnr.290/2005 în ceea ce privește
Reclamanta arătat că acțiunea sa este justificată de prevederile Legii nr.21/2001, complinite cu reglementările Legii nr.554/2004 și cu cele ale art.40 din Directiva Comisiei Europene nr.2004/38, care potrivit Legii nr.2574/2004 trebuie respectată întocmai și cu bună credință de statul român conform principiului "pacta sunt servanda". Potrivit art.4 lit.a din Legea nr.21/1991 una dintre modalitățile de dobândire a cetățeniei române este prin naștere iar dispozițiile art.5 din același act normativ stabilesc că dacă o persoană este născută în străinătate aceasta dobândește cetățenia română cu condiția ca unul sau ambii părinți să fie cetățeni români. Potrivit art.1 din decretul nr.33/24.01.1952, act normativ în vigoare la data nașterii mamei sale, sunt cetățeni ai persoanele care au dobândit în mod legal și nu au pierdut cetățenia română. La rândul lor, prevederile conținute în titlul 3 al Constituției din 1948 capitolul 7 al Constituției din 1968, Pactele și Tratatele internaționale la care România este parte și legile române nu prevăd retragerea cetățeniei române basarabenilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1 și următoarele din Legea nr.554/2004.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus înscrisuri: cerere de redobândire a cetățeniei române nr.2142 din data de 16 mai 2009, autentificată de notar privat și declarațiile nr.2141 și nr.2143 din 16 mai 2009, autentificate de același notar privat, date în acest sens de reclamantă, certificat de naștere nr.-certificat de arhivă nr.2252 din 22 iunie 2009, emis de Arhiva Națională a M, buletin de identitate, certificat de naștere, certificat de căsătorie nr.-, certificat de deces nr.-, certificat de naștere - nr.-, certificat de căsătorie nr.-- și, pașaport, cazier judiciar nr.-.
Pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod procedură civilă.
Pârâtul a arătat că în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.1 și alin.2 din nr.OG84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, modificată prin Legea nr.372/2002 exercită atribuții ce îi sunt date în competență prin lege, cu privire la organizarea și coordonarea activității de evidență a persoanelor. Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, în temeiul aceluiași act normativ, asigură atât întocmirea, păstrarea, evidența și eliberarea actelor de stare civilă, a cărților de identitate, a cărților de alegător și a listelor electorale, cât și desfășurarea activităților de primire a cererilor și de eliberare a pașapoartelor simple, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare, în sistem de ghișeu unic iar potrivit dispozițiilor art.5 asigură și primirea, în același sistem, a cererilor și documentelor necesare în vederea eliberării cărților de identitate.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.1 și alin.2 din nr.OUG97/005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, modificată și completată prin Legea nr.290/2005, actualizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor se realizează de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorități, aceasta din urmă în baza comunicărilor transmise de instanțele judecătorești exclusiv cu privire la persoanele care au pierdut drepturile electorale, modificările intervenite ca urmare a divorțului, cei supuși interdicției de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o altă localitate, în temeiul hotărârilor judecătorești care au rămas definitive și irevocabile.
Cea de a doua modalitate de actualizare a acestui registru este aceea realizată în momentul emiterii unei noi cărți de identitate în condițiile prevăzute de art.13, raportat la art.18 din nr.OUG97/2005, ca urmare a informațiilor preluate din conținutul cererilor depuse, la sediul Inspectoratului, de persoanele care solicită eliberarea unei noi cărți de identitate, eliberare ce se realizează de serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe baza cererii scrise, însoțită printre altele de documentul ce face dovada cetățeniei române.
Se mai invocă de pârât în apărare și prevederile Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, ce reglementează modalitatea de acordare, pierdere și redobândire a cetățeniei române, stabilind că activitatea de clarificare a cetățeniei reprezintă un atribut exclusiv al Direcției Generale de Pașapoarte.
În final, pârâtul a precizat că, așa cum s-a arătat mai sus, alături de Serviciile Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor, emit acte de identitate în baza documentelor prezentate de solicitanți după cum acestea sunt prevăzute de dispozițiile nr.OUG97/2005 iar reclamanta, întrucât deține documente de stare civilă eliberate de Republica M, are obligativitatea de transcriere a acestora, în registrele de stare civilă românești, conform prevederilor Legii nr.119/1996, ca prim pas după constatarea faptului că este cetățean român.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a depus întâmpinare (fila 41-45), prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii. Având în vedere dispozițiile art.3 pct.1 Cod procedură civilă, art.1 alin.1, art.2 alin.1 lit.f) și art.7 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, a solicitat a se constata că, așa cum rezultă și din cererea de chemare în judecată, reclamanta nu s-a adresat Ministerului Justiției și Libertăților - Direcția cetățenie cu o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim, iar acest pârât nu a emis părții și nu a încheiat nici un act administrativ în sensul prezentei legi, astfel că nu pot fi reținute în speță prevederile art.2 alin.2 din legea menționată invocate de reclamantă în susținerea acțiunii.
Atâta timp cât reclamanta nu a făcut dovada că a formulat o cerere în sensul celor arătate, aceasta nu se încadrează în situația prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004 și, ca atare, nu sunt incidente nici dispozițiile art.7 alin.5 din lege.
Astfel, se apreciază acțiunea reclamantei ca fiind inadmisibilă, în condițiile în care aceasta nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de Legea nr.554/2004.
Mai mult, s-a susținut că, potrivit dispozițiilor art.11 din Legea nr.21/1991 a cetățeniei române pot forma obiect al emiterii unui ordin de către ministrul justiției și libertăților cetățenești numai acele cereri de acordare ori redobândire a cetățeniei române, ordin ce se emite numai după analiza unei cereri depusă de petent la comisia pentru cetățenie, Legea nr.21/1991 nereținând posibilitatea emiterii unui ordin sau act administrativ de recunoaștere de jure a cetățeniei române.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei privind atestarea calității de cetățean român, pârâtul a precizat că autoritatea competentă este Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte, conform dispozițiilor art.35 din Legea nr.248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate, astfel că singura cale de rezolvare a situației acesteia este urmarea procedurii prevăzută de legea cetățeniei române, respectiv art.8 - 10 din Legea nr.21/1991, modificată și completată de Legea nr.171/2009.
Prin urmare, s-a solicitat a se constata că solicitarea reclamantei de obligare Ministerului Justiției și Libertăților de către instanța de judecată la eliberarea unui act administrativ individual de atestare a statutului de cetățean român nu are temei legal și ar institui o procedură paralelă în ce privește acordarea cetățeniei române, contravenind legiuitorului, prin încălcarea prevederilor speciale ale Legii nr.21/1991 așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr.171/2009.
Legea nr.21/1991 modificată și completată stipulează expres condițiile și situația când persoana interesată se poate adresa instanței de judecată, respectiv în situația în care ministrul justiției respinge prin ordin cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, acest act putând fi atacat la secția contencios administrativ a curții de apel d e la domiciliul său, după caz, reședința solicitantului, iar în cazul în care acesta nu are domiciliu sau reședința în România, la secția de contencios administrativ a Curții de Apel București. (art.18 alin.2 și 4).
În situația reclamantei, această ipoteză nu îi este aplicabilă, deoarece în urma verificărilor efectuate de Direcția Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților a rezultat că nu figurează cu cerere de dobândire a cetățeniei române în calitate de descendent și prin urmare atestarea faptului că este cetățean român se apreciază ca nefiind posibilă.
În plus, s-a arătat că acțiunea reclamantei de a obține pe calea promovării unei acțiuni în justiție a recunoașterii statutului de cetățean român nu este admisibilă în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art.111 cod procedură civilă, are deschisă calea acțiunii în exercitarea dreptului, prin adresarea Direcției Generale de Pașapoarte sau formularea unei cereri de dobândire în calitate de descendent al unui fost cetățean român, urmând procedura stabilită de Legea specială în vigoare a cetățeniei române, Legea nr.21/1991.
Totodată, pârâtul a mai invocat în susținerea poziției sale procesuale și Minuta nr.7/20842/1154/20009 a întâlnirii dintre membrii Comisiei " practicii judiciare" și președinții secțiilor civile a curților de apel, potrivit cu care instanțele judecătorești române nu sunt abilitate să constate calitatea de cetățean român a unei persoane.
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a solicitat, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților la emiterea unui ordin de recunoaștere a calității sale de cetățean de jure al România și a pârâtului Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor la înregistrarea sa drept cetățean român în evidențele de specialitate deținute și prevăzute de nr.OG97/2005.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ unilateral trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 zile de la comunicare, revocarea acestuia.
Art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că, în cazurile în care legea prevede îndeplinirea unei proceduri prealabile, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea acestei proceduri.
Art. 2 alin. 1 lit. definește nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen, iar conform alin. 2 al art. 2, e asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 544/2004, în temeiul căreia a formulat prezenta cererea de chemare în judecată, respectiv nu s-a adresat pârâților cu cererile de emitere a unui ordin de recunoaștere a calității sale de cetățean român, respectiv de înregistrare a sa drept cetățean român în evidențele de specialitate deținute.
Efectuarea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 544/2004 este obligatorie și constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, considerente pentru care tribunalul va admite excepția lipsei procedurii prealabile și va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei procedurii prealabile.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta,domiciliată în Republica M, satul, raionul, cu domiciliul ales în comuna,-, județul D, în contradictoriu cu pârâțiiMINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, sector 5 și INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B,-, sector 6.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red./CC
5 ex/06.11.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu
