Obligare emitere act administrativ. Sentința 1721/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.1721
Ședința publică de la 22.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, lipsind pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, pârâtul a depus la dosar în data de 21.04.2009 întâmpinare la care este atașată adresa nr.4336/26.01.2009, în 2 exemplare, prin serviciul registratură.
Curtea comunică reclamantului un exemplar al întâmpinării și al adresei nr.4336/26.01.2009.
Reclamantul, personal, solicită proba cu înscrisuri.
Ministerul Public, prin reprezentant, nu se opune probei cu înscrisuri.
Curtea, deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitată de reclamant, în conformitate cu dispozițiile art.167 Cod procedură civilă, apreciind că proba cu înscrisuri este necesară, utilă și pertinentă cauzei, o admite.
Reclamantul, personal, depune la dosar înscrisuri cu care face dovada datei primirii răspunsului.
Curtea invocă din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reclamantul, personal, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii.
Ministerul Public, prin reprezentant, pune concluzii de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, nu sunt aplicabile prevederile nr.OUG27/2003, art.1.
Pe fondul cauzei, reclamantul, personal, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtului să emită autorizația (ordinul și procesul-verbal de depunere a jurământului - în conformitate cu art.16 și 18 din Legeanr.188/2000) pentru exercitarea în mod legal a profesiei de executor judecătoresc.
Ministerul Public, prin reprezentant, având în vedere disp.art.11 din nr.OUG27/2003, constată existența unui răspuns al autorității și pune concluzii de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților pentru a fi obligat să-i elibereze ordinul de numire în funcția de executor judecătoresc și să întocmească procesul verbal de depunere a jurământului necesar exercitării acestei profesii.
În motivare a arătat că la 16.01.2009 a adresat o cerere pârâtului pentru ocuparea unui post vacant de executor judecătoresc, conform art.16 din legea nr.188/2000, arătând documentat că îndeplinește toate condițiile legale, dar nu a primit nici un răspuns, în condițiile în care trebuia să i se răspundă în 30 de zile, astfel încât reclamantul a apelat la prevederile art.7 din OG 27/2003. Deși cunoștea situația posturilor vacante pârâtul nu a organizat examenul de admitere pe anul 2008 și nu a furnizat relații în acest sens. A invocat și prevederile art.1 din OG 27/2003.
Și-a întemeiat acțiunea pe art.9 - 10 din OG 27/2003.
A depus înscrisuri, în susținerea cererii.
Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiate, pentru că prin adresa nr.4336/26.01.2009, reclamantului i s-a răspuns. A arătat că dispozițiile OUG 27/2003 nu sunt incidente în cauză, deoarece nu s-a solicitat o autorizare sau reautorizare în vederea exercitării unei profesii, ci numirea, cu scutirea de examen, în funcția de executor judecătoresc.
La termenul din 22.04.2009, Curtea a invocat din oficiu, excepția inadmisibilității acțiunii.
Soluționând conform art.137 Cod procedură civilă, cu prioritate această excepție de fond absolută și peremptorie, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art.1 din OUG nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite, modificată și completată.
"(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează procedura aprobării tacite ca modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizațiilor de către autoritățile administrației publice, având la bază următoarele obiective: a) înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; b) responsabilizarea autorităților administrației publice în vederea respectării termenelor stabilite de lege pentru emiterea autorizațiilor; c) impulsionarea dezvoltării economice prin oferirea unor condiții cât mai favorabile întreprinzătorilor, implicând costuri de autorizare cât mai reduse; d) combaterea corupției prin diminuarea arbitrarului în decizia administrației; e) promovarea calității serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative.
(2) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică, după caz: a) procedurilor de emitere a autorizațiilor; b) procedurilor de reînnoire a autorizațiilor; c) procedurilor de reautorizare ca urmare a expirării termenului de suspendare a autorizațiilor sau a îndeplinirii măsurilor stabilite de organele de control competente".
Totodată, conform art.3 alin.1 lit.a din același act normativ, prin autorizație se înțelege "actul administrativ emis de autoritățile administrației publice competente prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; noțiunea de autorizație include și avizele, licențele, permisele, aprobările sau alte asemenea operațiuni administrative prealabile sau ulterioare autorizării".
Din analiza acestor texte cu putere de lege, luând în considerare și preambulul actului normativ rezultă, indubitabil, că procedura aprobării tacite este deschisă autorizațiilor emise de către autoritățile administrației publice prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități economice sau comerciale, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii de același profil (economic sau comercial), iar nu pentru numirea (prin ordin al Ministrului Justiției și Libertăților ), cu scutire de examen, în funcția de executor judecătoresc, profesie de interes public, conform art.2 alin.1 din Legea nr.188/2000, privind executorii judecătorești, modificată și completată.
Or, pe calea prezentei acțiuni, reclamantul a solicitat,în temeiul art.7 alin.2 din OUG nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite, obligarea Ministerului Justiției și Libertăților să elibereze ordinul de numire a reclamantului în funcția de executor judecătoresc și să întocmească procesul verbal de depunere a jurământului necesar exercitării acestei profesii, ceea ce nu poate fi admis în baza actului normativ indicat.
Pe cale de consecință, întrucât calea procedurii aprobării tacite nu este deschisă pentru numirea cu scutire de examen în funcția de executor judecătoresc, se va admite excepția inadmisibilității și se va respinge acțiunea în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în B,-, Bl.41,.B,.6,.92, sector 2, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B-, sector 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./4 ex.
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
