Obligare emitere act administrativ. Sentința 173/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 173
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta cu sediul în G, Vadul nr. 3, -escăruș 2,. 53, jud. G, în contradictoriu cu pârâtele MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE B cu sediul în B,-, GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, nr. 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 2008 și s-au consemnat în încheierea din acea zi, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 10 2008, când a pronunțat prezenta
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta G în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - și Guvernul României.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea de față reclamanta a solicitat obligarea autorităților pârâte să inițieze și să emită un act normativ prin care să fie declarată starea de calamitate naturală în județul G și pentru cultura de coriandru.
În motivarea acțiunii sale reclamanta a susținut că a cultivat suprafața de 450 ha cu coriandru pe raza comuna Băneasa jud. G, cultură asigurată la -.
Datorită secetei prelungite cultura a fost compromisă, sens în care au fost efectuate constatările de rigoare. Deși este asigurată si a suferit paguba asigurată, pârâtele nu au emis o hotărâre de Guvern prin care să fie certificata calamitarea culturilor pentru a putea beneficia de asigurare.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Acesta a depus la dosarul cauzei procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole înregistrat de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
A mai depus reclamantul la dosarul cauzei polița de asigurare precum și raportul de inspecție de risc privind asigurarea culturilor agricole.
Prin întâmpinare pârâtele au solicitat în principal respingerea acțiunii prin constatarea că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă, în sensul că reclamantul nu le-a adresat anterior promovării acțiunii o cerere în sensul celor pretinse.
Pe fond, acestea au solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că reclamanta nu a întreprins formalitățile necesare privitoare la constatarea pagubei și la sesizarea autorităților competente în vederea obținerii despăgubirilor pentru prejudiciul încercat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză Curtea apreciază că acțiunea este nefondată urmând să o respingă ca atare.
Potrivit art.1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a- rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente pentru realizarea în concret a dreptului său. În cauza dedusă judecății, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui drept proteguit de lege, așa încât soluția de respingere a acțiunii sale se impune pentru următoarele considerente:
Privitor la excepția referitoare la procedura prealabilă, curtea urmează a nu o primi, datorită împrejurării că reclamanta a dovedit că s-a adresat in prealabil organelor competențe, respectiv Direcției Județene G, solicitând constatarea și repararea pagubelor rezultate din calamitarea terenurilor cultivate.
Curtea va primi însă apărarea de principiu potrivit căreia instanțele nu se pot substitui autorităților administrative.
Pentru a putea pretinde și a primi despăgubirile pretinse în speța, trebuie făcută dovada îndeplinirii unor condiții de admisibilitate în condițiile Legii nr. 381/2002 și a Normelor Metodologice instituite prin Ordinul nr. 419/2002.
Constatarea pagubelor și întinderea acestora este de competența organelor specializate, care fac propuneri în vederea despăgubirii.
În speță, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor să emită o hotărâre de Guvern pentru plata despăgubirilor solicitate.
Or, în cauza de față, este inadmisibilă cererea întemeiata pe dispozițiunile de principiu ale art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin care se solicită obligarea Guvernului României de a emite un act administrativ cu conținut special. Pe de altă parte, instanțele de contencios administrativ nu se pot substitui legiuitorului sau executivului în privința acordării unui drept prevăzut de lege, așa cum s-a pretins în cauza de față. În acest sens este și practica constantă a exprimată și prin Decizia nr. 1257/28.02.2007 a Secției de contencios administrativ și fiscal.
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează a respinge acțiunea de față ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta cu sediul în G, Vadul nr. 3, -escăruș 2,. 53, jud. G, în contradictoriu cu pârâtele MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE B cu sediul în B,-, GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, nr. 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ, ca nefondată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./29.01.2009
Tehnored. /5 ex./29.01.2009
Comunicat 3 ex./29.01.2009
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu
