Obligare emitere act administrativ. Sentința 3595/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3595

SEDINȚA PUBLICĂ DE LA 30.10.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Vasile Bîcu

GREFIER: - -

Pe rol soluționarea acțiunii in contencios administrativ formulată de reclamanta - ROMÂNIA SA, in contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA CONTROL FISCAL

Dezbaterile in fond și susținerile orale ale părților au avut loc in ședința publică de la 23.10.2009, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, pentru a da posibilitate pârâtei să depună note scrise, a amânat pronunțarea la 30.10.2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 30.11.2007, reclamanta ROM NIA Aas olicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice - Direcția Control Fiscal - T, Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor obligarea pârâților, în solidar la emiterea unui act administrativ de restituire a sumei de 1.037.671,37 RON, precum și la restituirea efectivă a sumei reprezentând dobânda aferentă sumei de 3.712.598,7135 achitată cu titlu de TVA, restituit în baza Sentinței civile nr.911/18.04.2006 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.1794/28.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, calculată de la data de 14.03.2006 până la data de 24.09.2007, data restituirii efective a sumei reprezentând TVA.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în cursul anului 2004, în baza cererilor de rambursare TVA formulate de ea, organele de control fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice T au efectuat la sediul ROMANIA, două controale având ca obiective verificarea legalității datelor înscrise în deconturile de TVA, înregistrate la Administrația Financiară

Rezultatele controlului s-au concretizat în două procese-verbale, înregistrate la registratura societății reclamante sub nr. 2/28.06.2004 și respectiv nr. 3/26.07.2004, prin care au fost respinse ambele cereri de rambursare TVA.

Împotriva măsurilor dispuse de organele de control din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice T, reclamanta a formulat contestație, solicitând anularea actelor administrative prin care i-au fost respinse, în mod nelegal, două cereri de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, în sumă totală de 36.754.498.848 lei.

Prin Decizia nr. 343/29.10.2004, emisă de organele de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, (în continuare,Decizia nr.343/2004") au fost respinse ambele contestații formulate de reclamantă privind suma de 36.754.498.848, reprezentând TVA neadmis la rambursare, ca neîntemeiate.

Împotriva Deciziei nr.343/2004 a formulat contestație fiscală ce a făcut obiectul dosarului nr.5040/2004 aflat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, care prin Sentința civilă nr.911/18.04.2006 a admis acțiunea reclamantei, cu consecința obligării pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Direcția Control Fiscal T la rambursarea sumei de 3.712.598,7135 RON, reprezentând TVA deductibil, precum și la plata sumei de 1.779.051,4367 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, datorată până la data de 14.03.2006. Sentința civilă nr.911/18.04.2006 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de pârâtele din prezenta cauză prin Decizia nr.1794/28.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-(5040/2004).

Prin adresa înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului T - Direcția Control Fiscal (,DGFP T")sub nr.23576/9.05.2007 a solicitat în temeiul prevederilor art. 113 alin. 1 lit. f din Codul d e procedură fiscală, formă în vigoare la momentul de referință, punerea în executare a sentinței civile nr.911/18.04.2006, în sensul restituirii următoarelor sume:

- 3.712.598,7135 RON reprezentând TVA deductibil;

-1.779.051,4367 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei achitată cu titlu de TVA, datorată până la data de 14.03.2006;

- 68.702,5 804 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin adresa înregistrată la DGFP T sub nr.23.575/9.05.2007 a solicitat în temeiul art.120 din Codul d e procedură fiscală (formă în vigoare la momentul solicitării) restituirea dobânzii aferentă sumei de 3.712.598,7135 RON, calculată pentru perioada 14.03.2006 și până la data plății efective.

Conform extrasului de cont atașat prezentei, reclamanta a încasat la data de 24.09.2007 sumele de 3.712.599 RON, reprezentând dobândă și penalități TVA (calculată potrivit raportului de expertiză contabilă.)

De vreme ce, suma de 1779.051 RON reprezintă dobânda calculată până la data de 14.03 2006 prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauza ce s-a aflat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, iar prin cererea nr.23575/9.05.2007 a solicitat și dobânda aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, datorată și după data de 14.03.2006 până la data plății efective, respectiv 24.09.2007, iar până în prezent nu a primit nici un răspuns la această cerere, considerăm că prezenta acțiune este temeinic justificată.

Sub acest aspect, prin Sentința civilă nr.911/18.04.2006 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, instanța a apreciat în raport de probatoriul administrat în cauză, că societatea reclamantă avea dreptul la rambursarea sumei de 3.712.598,7135 RON, considerând totodată că avea dreptul și la dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, refuzat la rambursare de către organele fiscale.

Dreptul societății reclamante la restituirea dobânzii aferentă sumei de rambursate de la bugetul de stat a fost reținut de către instanța de judecată, pe de o parte, în raport de concluziile suplimentului la raportul de expertiză efectuat în cauză, iar pe de altă parte, față de prevederile art. 113 din Codul d e procedură fiscală, formă în vigoare la momentul întocmirii raportului de expertiză.

Prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă, dobânda legală a fost calculată de la data expirării termenului de soluționare a cererilor de rambursare, (moment de la care s-a născut dreptul societății reclamante la restituirea dobânzii aferentă sumei de rambursat) și până la data de 14.03.2006, data întocmirii raportului de expertiză.

De vreme ce, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a reținut că societatea reclamantă are dreptul la dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, refuzat la rambursare de către organul fiscal, apreciază că a dobândit dreptul la restituirea dobânzii legale și după data de 14.03.2006 până la data plății efective (respectiv 24.09.2007.)

Potrivit art. 124 din Codul d e procedură fiscală:

,1. Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.2 sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabilului.

2. Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori".

Sub aspectul dreptului societății reclamante de a beneficia de dobânda aferentă sumei rambursate, conform hotărârii judecătorești, acesta este incontestabil stabilit în mod irevocabil, prin Sentința civilă nr.911/18.04.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI.

Prin acțiunea în contencios administrativ ce a făcut obiectul dosarului nr.5040/2004 în care a fost pronunțată Sentința civilă nr.911/18.04.2006, reclamanta a solicitat inclusiv obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferentă sumelor achitate cu titlu de TVA, începând cu data nașterii obligației de plată și până la data rambursării efective, instanța omițând să se pronunțe cu privire la acest ultim aspect.

Apreciază că, deși instanța de judecată nu s-a pronunțat în mod expres și cu privire la dobânda datorată și după data de 14.03.2006, față de dispozițiile legale mai sus redate, organul fiscal trebuia să procedeze la calcularea dobânzii legale și după această dată, iar față de nesoluționarea în termen (potrivit art. 70 din Codul d e procedură fiscală termenul de soluționare este de 45 zile) a cererii nr.23575/9.05.2007 prin care a solicitat plata dobânzilor până la data rambursării efective (respectiv 24.09.2007) a sumei stabilită prin hotărâre judecătorească, consideră prezenta cerere pe deplin justificată, pârâtele urmând a fi obligate la emiterea unui act administrativ în acest sens.

Cât privește nivelul dobânzii datorate, urmează să se aibă în vedere prevederile art. 1 din nr.HG784/2005, privind stabilirea nivelului dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale, (,HG nr.784/2005"), potrivit cărora:,1. Nivelul dobânzii datorate pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitori a obligațiilor de plată reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat este de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere.

Suma de 1.037.671,34 RON, reprezintă dobânda legală calculată prin aplicarea unui procent de 0,05% pe zi de întârziere, la un număr de 559 zile de întârziere, scurse de la data de 14.03.2006, data întocmirii raportului de expertiza și până la data de 24.09.2007, dobânda aferentă sumei de 3.712.598,7135 RON reprezentând TVA rambursat.

După primirea cererii de restituire a dobânzii aferentă sumei rambursate în temeiul sentinței civile nr.911/18.04.2006, organul fiscal trebuia să procedeze la soluționarea cererii având ca obiect plata dobânzilor, întocmind în acest sens un proces verbal privind calculul dobânzilor cuvenite subscrisei reclamante, astfel cum dispun prevederile pct.6 alin.3 din Ordinul nr. 1899/2004.

Dincolo de împrejurarea că DGFP T odată învestită cu soluționarea cererii de restituire a dobânzii nu trebuia să se mai aplece asupra analizei temeiniciei cererii, dreptul societății la restituirea dobânzii aferentă sumei reprezentând TVA deductibil fiind soluționat irevocabil prin Sentința civilă nr.911/18.04.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI, apreciem că organele fiscale au încălcat și principiul bunei credințe consfințit de prevederile art. 12 din Codul d e procedură fiscală, potrivit căruia relațiile dintre contribuabili și organele fiscale ar trebui să fie fundamentate pe buna credință.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe art. 124 din Codul d e procedură fiscală, art.1, art.8 din Legea nr.554/2004 legea contenciosului administrativ.

La 22.02.2008, pârâta DGFP Tad epus întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată deoarece prin Sentința civilă nr.911/18.04.2006 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.1794/28.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis acțiunea reclamantei - ROMANIA SA și a obligat DGFP T la plata către reclamantă a următoarelor sume:

-3.712.598,7135 RON reprezentând TVA deductibil;

-1.779.051,4367 RON reprezentând dobânda legală

aferente sumelor achitate cu titlu de TVA, datorată până la data de 14.03.2006;

-68.702,5804 RON cheltuieli de judecată în solidar cu MEF

-ANAF - B;

Hotărârea primei instanțe a rămas irevocabilă la data de 28.03.2007 iar prin adresele nr.43/2.05.2007 și nr.44/2.05.2007 adresate DGFP T, s-a solicitat punerea în executare a Sentinței civile nr.911/18.04.2006.

Ca urmare a acestor cereri, DGFP Tas olicitat societății de avocați & ASOCIAȚII B, prin adresa nr.23976/ 18.05.2007 să îi fie transmisă Sentința a cărei executare se solicită, investită cu formulă executorie, aspect ce vine în concordanță cu prevederile legale.

Prin aceiași adresă a făcut precizarea că sumele reprezentând TVA și dobânzile acordate de instanță urmează a fi restituite de organul fiscal de care aparține reclamanta - respectiv T, aspect ce este reglementat prin prevederile Codului d e procedură fiscală și Ordinul nr.1899/2004.

Deoarece nu a primit hotărârea învestită cu formulă executorie la data de 18.09.2007 a revenit cu adresa nr.23976 solicitând să îi fie trimisă hotărârea învestită cu formulă executorie și eventual contul în care urmează a fi virată suma ce reprezintă cheltuieli de judecată.

De îndată ce aceste acte solicitate au fost trimise de către reprezentanta reclamantei, respectiv Societatea de Avocați & ASOCIAȚII, s-a dat curs punerii în executare a hotărârii Curții de APEL BUCUREȘTI și s-a făcut plata acestor sume.

Față de această situație de fapt și având în vedere că hotărârea nr.911/2006 nu dispune și plata altor sume decât cele menționate în mod expres, apreciază acțiunea reclamantei fără suport legal.

O hotărâre judecătorească nu se poate interpreta prin deducere așa cum se dorește de către reclamantă, iar executarea ei privește dispozițiile obligatorii menționate în dispozitiv.

Codul d e procedura fiscală stabilește la art.117 cazurile în care pot solicita restituiri de sume. La alin.1 lit. f sunt cuprinse ca sume de restituit "cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii".

Restituirea sumelor cuprinse în hotărâri judecătorești se soluționează de organul fiscal căreia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare așa cum se face mențiunea la art.33 din Codul d e procedură fiscală.

,Art.33 1. Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal județean, local sau al municipiului B, stabilit prin Ordin al președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii".

Ca atare, DGFP T, pârâta în litigiu unde s-a pronunțat Sentința civilă nr.911/2006 (având în vedere că actul fiscal a fost întocmit de organele fiscale ale acestei instituții conform organizării de la acea dată) a înaintat documentația la Administrația Financiară T, organ fiscal competent să soluționeze cererea de restituire a sumelor prevăzute în hotărârea judecătorească aspect care s-a concretizat prin plata sumelor prevăzute în titlul executoriu.

Precizează faptul că, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1899/22.12.2004 privind aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuțiilor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, DGFP Tar espectat prevederile acestui Ordin, prevăzute la Cap.1 pct.4 alin. 1, 2, 3 și pct.5.

,4.1. După primirea cererii de restituire, organul fiscal competent va efectua verificarea acesteia, a documentației anexate și a datelor din evidența pe plătitori.

2. Dacă organul fiscal competent consideră că mai are nevoie de anumite documente relevante soluționării cererii, va solicita contribuabilului în scris prezentarea acestora.

3. Termenul de 45 de zile prevăzut pentru soluționarea cererilor de restituire se prelungește cu perioada cuprinsă între data la care s-a comunicat contribuabilului solicitarea de informații suplimentare relevante soluționării acesteia și data înregistrării primirii acestor informații la organul fiscal competent.

5. În cazul în care, după primirea documentației complete înaintate de contribuabil și verificarea datelor din evidența pe plătitori,organul fiscal competent constată existența unor obligații fiscale restante ale contribuabilului care a depus cerere de restituire, sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligații bugetare restante".

Cu privire la procedura de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal arătăm că aceasta este cuprinsă la Cap. II din Ordinul nr. 1899/2004.

Această dobândă se poate acorda numai de organul fiscal competent care, Administrația Finanțelor Publice T, organ fiscal de care reclamanta aparține. Acesta este singurul organ care are atribuții în sensul de a stabili dacă restituirea sumelor s-a făcut în termen, dacă cererea cuprinde toate datele necesare soluționării acesteia, etc.

La Cap.II.-pct.4 din Ordin se menționează:

"Plata dobânzii cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de aceasta la organul fiscal competent.

Cererea va cuprinde următoarele elemente:

- date de identificare a contribuabilului;

- specificarea cererii la care se referă solicitarea de dobânzi, cu indicarea numărului și a datei de înregistrare la organul fiscal competent;

- felul impozitului sau taxei și suma solicitată la restituire ori rambursare".

Prin cererea adresata DGFP T s-a solicitat acordarea de dobânzi în baza Sentinței civile nr.911/2006 deși această hotărâre nu prevedea plata altor sume reprezentând dobânzi decât cele menționate în mod expres.

Ca atare, reclamantul nu a depus cerere la organul fiscal competent teritorial (respectiv Administrația Finanțelor Publice T ) așa cum se face precizarea la Cap. II pct.4 din Ordinul nr.1899/2004.

Competența teritorială a organului fiscal este stabilită în baza art. 33 din Codul d e procedură fiscală, articol care prevede următoarele:,Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului consolidat revine acelui organ fiscal județean,local sau al municipiului B stabilit prin Ordin al ministrului Finanțelor publice, la propunerea președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă în condițiile legii."

Art.124 din Codul d e procedură fiscală stabilește condițiile de acordare a dobânzilor ce se calculează pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget.

,Art. 124 1. Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin.2 sau la art. 70 după caz.

Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.

2. Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul Cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori".

Față de aceste prevederi legale menționate, dar și având în vedere procedura de restituire și de rambursare stabilită prin Ordinul nr.1899/22.12.2004, acțiunea reclamantului nu are suport legal.

Este fără îndoială faptul că reclamantul în condițiile stabilite de actele normative amintite nu s-a adresat cu o cerere organului fiscal competent, respectiv Administrației Finanțelor Publice T, care în condițiile impuse de Ordinul nr.1899/2004 are posibilitatea de a analiza temeinicia cererii și dacă, față de prevederile legale se justifică acordarea unor dobânzi, în afara celor stabilite prin Sentința civilă la care reclamantul se referă.

În baza Sentinței civile nr.911/1996 s-au stabilit dobânzi de către instanța de judecată, care au fost achitate, dar instanța nu a obligat DGFP T la plata în continuare a dobânzilor, ceea ce duce la netemeinicia cererii formulate de reclamantă.

De asemenea, precizează faptul că punerea în executare a acestui titlu s-a făcut după ce reclamanta ne-a trimis hotărârea învestită cu formulă executorie iar pentru această perioadă nu exista temei în baza căruia reclamanta să solicite dobânzi.

Cererea formulată de reclamantă, prin care aceasta solicită instanței să oblige în solidar pârâtele la emiterea unui act administrativ de restituire a sumei de 1.037.671,37 RON nu are temei legal față de prevederile legale pe care le-a invocat, calculul și temeinicia cererii urmând a fi analizată numai de organul fiscal competent teritorial.

De asemenea, modalitatea în care reclamanta a ajuns la această sumă pe care o solicită prin prezenta cerere nu a fost evidențiată prin prezenta cerere.

Singurul organ care are dreptul să calculeze dobânda este organul fiscal teritorial, așa cum se face mențiunea în Codul d e procedură fiscală iar nivelul dobânzii este cel stabilit la art.124 alin.2 din Codul d e procedură fiscală,2. Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitor".

Prin sentința civilă nr. 658/27.02.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTIa declinat competența soluționării cauzei la Curtea de Apel Timișoara. Prin decizia civilă nr. 3131/26.09.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat sentința civilă nr. 658/27.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI și a trimis cauza la această instanță pentru continuarea judecății

Prin încheierea de la 06.02.2009, Curtea a respins excepția lipsei procedurii prealabile, reținând că cererea depusă de reclamantă la 09.05.2007 și înregistrată sub nr. 23575 constituie procedura prealabilă deoarece prin aceasta reclamanta a solicitat plata dobânzii aferente.

Prin aceeași încheiere, Curtea a respins ca neîntemeiate excepțiile tardivității introducerii cererii (termenul de 6 luni în care trebuia introdusă cererea, curge de la data împlinirii unui termen de 30 de zile de la 09.05.2008, termen în care pârâta trebuia să răspundă) și lipsei calității procesuale pasive a DGFP T (față de faptul că prin sentința civilă nr. 911/18.04.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI și această pârâtă a fost obligată la plata sumei de 3.712.598,7135 RON).

Prin încheierea din 06.03.3009, Curtea a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și expertiză contabilă, având ca obiectiv calcularea dobânzii aferente sumei de 3.712.598,7135 RON pe perioada 14.03.2006-24.09.2007.

Din probele administrate, Curtea reține că prin Sentința civilă nr.911/18.04.2006 s-a admis acțiunea reclamantei, cu consecința obligării pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Direcția Control Fiscal T la rambursarea sumei de 3.712.598,7135 RON, reprezentând TVA deductibil, precum și la plata sumei de 1.779.051,4367 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, datorată până la data de 14.03.2006. Sentința civilă nr.911/18.04.2006 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de pârâtele din prezenta cauză prin Decizia nr.1794/28.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-(5040/2004).

Prin adresa înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului T - Direcția Control Fiscal (,DGFP T")sub nr.23576/9.05.2007 reclamanta a solicitat în temeiul prevederilor art. 113 alin. 1 lit. f din Codul d e procedură fiscală, punerea în executare a sentinței civile nr.911/18.04.2006, în sensul restituirii următoarelor sume:

- 3.712.598,7135 RON reprezentând TVA deductibil;

-1.779.051,4367 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei achitată cu titlu de TVA, datorată până la data de 14.03.2006;

- 68.702,5 804 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Reclamanta a încasat la data de 24.09.2007 sumele de 3.712.599 RON, reprezentând dobândă și penalități TVA (calculată potrivit raportului de expertiză contabilă.

Prin Sentința civilă nr.911/18.04.2006 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI, instanța a apreciat în raport de probatoriul administrat în cauză, că societatea reclamantă avea dreptul la rambursarea sumei de 3.712.598,7135 RON, considerând totodată că avea dreptul și la dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, refuzat la rambursare de către organele fiscale.

Prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă, dobânda legală a fost calculată de la data expirării termenului de soluționare a cererilor de rambursare (moment de la care s-a născut dreptul societății reclamante la restituirea dobânzii aferentă sumei de rambursat) și până la data de 14.03.2006, data întocmirii raportului de expertiză.

Dobânda legală este echivalentul prejudiciului produs reclamantei prin lipsa de folosință a sumei datorate de pârâtă, sumă ce nu a fost restituită la termen. Reclamanta are dreptul la dobânda aferentă sumei de 3.712.598,7135 RON, calculată de la 14.03.2006 până la 24.09.2007, dată la care s-a plătit suma de3.712.598,7135 RON deoarece potrivit art. 124 din Codul d e procedură fiscală:

Nu este întemeiată susținerea pârâtei că dobânda se datorează de la data depunerii cererii nr.23575/9.05.2007 deoarece pârâta a fost parte în procesul în care s-a pronunțat sentința civilă nr.911/18.04.2006, fiind obligată să plătească suma de 3.712.598,7135 RON, reprezentând TVA deductibil, precum și la plata sumei de 1.779.051,4367 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumei reprezentând TVA deductibil, datorată până la data de 14.03.2006. Ori pârâta trebuia să dea dovadă de bună credința executând de bună voie obligația impusă prin această hotărâre. Dacă s-ar reține apărarea pârâtei s-ar încălca principiului potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria culpă pentru a obține protecția unui drept.

De aceea, Curtea va omologa concluziile raportului de expertiză efectuat, iar în baza textelor de lege menționate va admite cererea în parte, obligând pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 1.037.671,37 RON reprezentând dobânda legală aferentă sumelor achitate cu titlu de TVA, datorată până la 24.09.2007. Curtea a mai ținut seama de principiul disponibilitățîi și de cererea precizatoare făcută de reclamantă și depusă la 23.10.2009, prin care s-a solicitat doar suma de 1.037.671,37 RON din totalul sumei de 1.139 767 805 lei, cât s-a stabilit în raportul de expertiză efectuat.

Curtea va respinge cererea reclamantei de actualizare a sumei de 1.037.671,37 RON cu coeficientul de inflație până la data plății efective deoarece pentru neplata la termen a unei sume de bani sancțiunea este plata dobânzii legale aferente și nu actualizarea sumei în raport cu coeficientul de inflație până la data plății efective. Dacă pârâta nu se va conforma prezentei hotărâri în termen, va putea fi obligată la plata dobânzii legale aferente sumei stabilite prin această hotărâre în raport cu numărul zilelor de întârziere.

În baza art. 274. proc. civ. Curtea va obliga pe pârâtă la 708,4 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOT Ǎ ǍȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanta - ROMÂNIA SA cu sediul ales la Cabinetul de Avocatură, și Asociații" în B,-, sector 1 în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA CONTROL FISCAL T cu sediul în T, B-dul - din 2. nr. 15, județul

Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 1.037.671,37 RON reprezentând dobânda legală aferentă sumelor achitate cu titlu de TVA, datorată până la 24.09.2007.

Obligă pe pârâtă la 708,4 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Respinge cererea reclamantei de actualizare a sumei de 1.037.671,37 RON cu coeficientul de inflație până la data plății efective ce neîntemeiată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /4 ex./05.11.2009

Președinte:Vasile Bîcu
Judecători:Vasile Bîcu

Obligare emitere act administrativ. Sentința 3595/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Sentința 3595/2009. Curtea de Apel Bucuresti