Obligare emitere act administrativ. Sentința 689/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVIL NR. 689/2008

Ședința public din 03 noiembrie 2008

Instanța constituit din:

JUDECTOR: -

GREFIER:

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulat de reclamanta împotriva pârâtei COMISIA CENTRALA PENTRU STABILIREA DESPGUBIRILOR, având ca obiect obligare emitere act administrativ titlu de despgubiri.

Se constat c, mersul dezbaterilor și susținerile prților au fost consemnate în încheierea de ședinț din data de 20 octombrie 2008, încheiere care face parte integrant din prezenta hotrâre, când pronunțarea s-a amânat pentru termenul de azi.

CURTEA:

deliberând, reține c,

Prin acțiunea în contencios administrativ formulat la data de 25 iunie 2008, reclamanta a chemat în judecat pârâta COMISIA CENTRAL PENTRU STABILIREA DESPGUBIRILOR B, solicitând obligarea acesteia la emiterea unei decizii reprezentând titlul de despgubire, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin (7) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având ca obiect acordarea de despgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata despgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul cas și teren în suprafaț de 950 stj.p. situat în C-N,-, înscris în nr. 8923 C-N, nr. top 16.136.

De asemenea, a solicitat și obligarea pârâtei la plata sumei de 1000 RON cu titlu de penalitți pe zi de întârziere a executrii sentinței de la data rmânerii definitive și irevocabile pân la executarea efectiv a sentinței și cheltuieli de judecat.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a aratat c mobilul in litigiu a trecut în proprietatea Statului Român în mod abuziv, în baza sentinței civile nr. 4.889 din 22 iunie 1960 Tribunalului Popular al Orașului C și a deciziei nr. 84 din 11 ianuarie 1962 Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Orașului C, fiind preluat de la antecesorii reclamantei, și.

Prin decizia nr. 157/27.04.2006 a s-a respins cererea de restituire în natur și s-a propus acordarea de msuri reparatorii în echivalent în favoarea reclamantei, constând în despgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire si plat a despgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv, ar în prezent, dosarul se afl în evidentele pârâtei n scopul emiterii deciziei reprezentând titlul de despgubire, in temeiul art. 16 alin. 7 ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005, fiindu-i transmis înc din anul 2005 de ctre

Reclamanta a artat, de asemenea, c formulat o cerere de urgentare a emiterii unei dispoziții de restituire în echivalent a imobilului evidențiat mai sus, pe care a expediat-o pârâtei prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire la data de 06.12.2007, cerere la care nu a primit pân în prezent nici un rspuns, fiind înclcate astfel disp. art. 2 lit. h din Legea nr. 554/2004.

Reclamanta a apreciat c prin nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii privind titlul de despgubire, autoritatea administrativa încalc drepturi ocrotite de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, precum si a dispozițiile art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1, adițional la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului si a Libertților Fundamentale.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Legii nr. 247/2005, care n cuprinsul Cap. al Titlului VII din Legea nr. 247/2005 reglementeaz procedurile administrative pentru acordarea despgubirilor pe larg evocate și detaliate de ambele prți litigante.

Legea are în vedere ca în termen de cel mult 60 de zile de la intrarea ei în vigoare s se predea pe baz de proces-verbal de predare-primire noii entitți deciziile/dispozițiile emise de entitțile învestite cu soluționarea notificrilor iar cele privitoare la propunerea motivat de acordare a despgubirilor însoțite de întreaga documentație, cum este cazul în speț, în termen de 10 zile de la data adoptrii deciziilor/dispozițiilor sau, dup caz, a ordinelor (art. 16 alin. 1 și 2 din Titlul VII al legii nr. 247/2005). Odat primit dosarul, Comisia Central prin Secretariatul urmeaz s analizeze situația juridic a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despgubiri în privința verificrii legalitții respingerii cererii de restituire în natur dup care aceast entitate va proceda la centralizarea dosarelor pentru care, în mod întârziat cererea de restituire în natur a fost respins, și le va transmite evaluatorului sau societții de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare (art. 16 alin. 4 și 5 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005).

Prin completarea cererii de chemare în judecat, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despgubire și pentru imobilul teren în suprafaț de 22 stj.p. situat în C-N,-, înscris în CF nr.8923 C-N, nr.top.16136/1.

Pârâta COMISIA CENTRAL PENTRU STABILIREA DESPGUBIRILOR a depus întâmpinare în cauz ( 19 -21) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat, întrucât nu a fost parcurs pân în prezent, în totalitate, procedura administrativ special prev. de Legea nr. 247/2005. S-a susținut, de asemenea, c dosarul aferent deciziei nr.157/2006 a AVAS a fost analizat sub aspectul legalitții respingerii cererii de restituire în natur, a fost selectat în baza procedurii aleatorii și trimis la evaluator, s-a depus raportul de evaluare iar decizia urmeaz a fi emis în prima ședinț a Comisiei, când va fi întrunit cvorumul necesar.

În privința penalitților pe zi de întârziere la care se solicit a fi obligat, pârâta a invocat prev. art. 5802-3.pr.civ.

Analizând poziția procesual exprimat de fiecare din participanți, probatoriul administrat în cauz din perspectiva dispozițiilor legale incidente, Curtea reține urmtoarele:

Primarul municipiului C-N, prin dispoziția nr. 9657 din 25 octombrie 2007 stabilit msuri reparatorii prin echivalent în favoarea reclamantei, constând în despgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plat a despgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul teren situat în C-N,-, înscris în nr. 8923 C-N, nr. top 16.136.

Ulterior, aceast dispoziție împreun cu dosarul întocmit în baza notificrii și documentația aferent au fost transmise Secretariatului Comisiei de ctre emitentul notificrii.

Pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despgubirilor care se acord potrivit Titlului VII al Legii nr. 247/2005, s-a constituit în subordinea Cancelariei Primului Ministru o autoritate administrativ distinct cu denumirea Comisia Centrala pentru Stabilirea Despgubirilor, care conform art. 13 alin.1 lit. a și b are doua atribuții principale: dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despgubire și ia alte msuri legale necesare aplicrii acestei legi.

Se poate observa c, comisia a stabilit printr-un act administrativ cu caracter normativ c ordinea soluționrii dosarelor se face aleatoriu, motivare și justificare prezentat reclamantei ca argument al prematuritții acțiunii de contencios administrativ.

Autoritatea administrativ în cauz - Comisia Central pentru Stabilirea Despgubirilor - are, potrivit legii, competența de a stabili ordinea soluționrii dosarelor, îns în exercitarea acestei prerogative autoritatea administrativ nu poate beneficia de o marj de apreciere atât de discreționar care s implice înclcarea drepturilor și libertților fundamentale ale cetțenilor garantate de legi.

Criteriul aleatoriu stabilit de comisie în funcție de care se vor soluționa dosarele nu prezint o garanție suficient a modului cum se va proceda în concret la analizarea unuia sau a altuia din dosarele ce-i sunt transmise comisiei. Altfel spus cetțeanului nu-i sunt oferite și alte criterii obiective pentru ca acesta s poat întrevedea și apoi controla modul cum autoritatea învestit de lege își exercit atribuțiile și apoi s poat evalua în ce msur drepturile sale îi sunt lezate prin conduita adoptat de autoritate.

Justificarea autoritții prin invocarea caracterului aleatoriu al soluționrii dosarelor nu este întemeiat, necesar, legal și proporțional cu scopul urmrit. Deși decizia autoritții administrative de opțiune a soluționrii dosarelor ar putea fi justificat de un scop legitim, metodele și mijloacele de soluționare prin introducerea elementului aleatoriu nu sunt adecvate și necesare. Curtea are în vedere c odat ce titularul notificrii a fost înștiințat de autoritatea implicat în procesul de privatizare cu privire la transmiterea dosarului entitții prevzute de lege în vederea demarrii procedurilor administrative de stabilire a despgubirilor i se creeaz acestuia convingerea și legitim c cererea sa va fi rezolvat într-un termen rezonabil și previzibil. A condiționa soluționarea dosarelor de elementul aleatoriu introdus de comisie, ceea ce implic imposibilitatea definirii cel puțin a unui criteriu obiectiv de previzibilitate a soluționrii cererii, nu este o justificare pertinent pentru a fi opus cu succes reclamantei ca temei pentru nesoluționarea cererii de despgubire la care acesta este îndreptțit potrivit legii.

Prin urmare, faț de toate aceste considerente, Curtea reține c excepția prematuritții invocat ca mijloc de paralizare a acțiunii reclamantei este neîntemeiat. A admite teza autoritții pârâte ar însemna s supunem hazardului modalitatea de soluționare a cererii la care aceștia sunt îndreptțiți și s anulm astfel legitim a acestora c într-un interval de timp rezonabil și previzibil, cererea îi va fi soluționat iar dreptul urmrit va fi realizat.

dintre calitate și interes și existența lor relativ autonom rezult din împrejurarea c uneori cel care acționeaz în justiție o face în considerarea unui drept subiectiv propriu și se îndreapt împotriva aceluia care are obligația corelativ respectivului drept, alteori îns legea indic în mod expres persoanele care, în anumite situații, pot acționa în justiție.

Legitimarea procesual activ implic îndreptțirea persoanei, fizic sau juridic, de a participa în calitate de reclamant în proces, calitatea procesual analizându-se în cerința existenței unei identitți între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiție, iar legitimarea procesual pasiv implic îndreptțirea persoanei de a participa în calitate de pârât în proces, calitate ce se justific prin analizarea existenței unei identitți între persoana obligat în raportul de drept dedus judecții și pârât.

Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei sentințe sau unei hotrâri, indiferent de la ce instanț ar proveni, trebuie considerat ca fcând parte integrant din proces în sensul în care a fost astfel calificat de Convenție.

Dreptul la o instanț ar fi iluzoriu dac dispozițiile juridice interne ale unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciar definitiv și obligatorie s rmân fr efect în detrimentul unei prți (Imobiliara împotriva Italiei) sau s se bucure de efect parțial.

Curtea a admis c dreptul de acces la o instanț nu poate obliga un stat s execute fiecare sentinț de natur civil indiferent care ar fi ea și indiferent care ar fi împrejurrile îns dac administrația refuz sau omite s se conformeze, sau întârzie s o fac, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în timpul fazei judiciare a procedurii pierd orice rațiune de a fi.

procedurii instituite de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 care reglementeaz regimul stabilirii și plții despgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv poate fi echivalat cu o modalitate de punere în executare a drepturilor stabilite printr-o hotrâre judectoreasc.

Curtea de la Strasbourg amintește în mod constant în jurisprudența sa c ea a considerat deja c omisiunea autoritților de a se conforma într-un termen rezonabil unei decizii definitive poate antrena o înclcare a art. 6 alin. 1 din Convenție, mai ales când obligația de a executa decizia în cauz revine unei autoritți administrative.

Noțiunea de bunuri poate cuprinde atât bunurile actuale cât și valorile patrimoniale, inclusiv creanțele în baza crora reclamantul poate pretinde c a avut cel puțin o speranț legitim de a beneficia efectiv de un drept de proprietate.

Curtea reține astfel c reclamanta este în posesia unui bun în sensul art.1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru asigurarea drepturilor omului și libertților fundamentale ratificat de România prin Legea nr.30/1994.

Prin urmare, reclamanta poate invoca dreptul la respectarea proprietții așa cum rezult din jurisprudența pertinent a Curții Europene a Drepturilor Omului. In acest sens, conform art.11 și art.20 din Constituția României, Curtea are în vedere hotrârile de condamnare a României în cauzele și și Jujescu contra României, ca și cele din hotrâri anterioare pronunțate în cauzele, și, Curtea reține c este necesar a da eficienț acțiunii reclamantei prin pronunțarea unei hotrâri judectorești coercitiv pentru autoritatea administrativ în vederea îndeplinirii în cel mai scurt timp și eficient a atribuțiilor sale tocmai pentru a nu expune reclamantul arbitrariului și hazardului cu consecințe grave asupra drepturilor și intereselor legitime de care acesta se prevaleaz.

Curtea reține c are prerogativa ca în virtutea principiului subsidiaritții în materia protecției internaționale a drepturilor omului, s previn înclcarea drepturilor de care se prevaleaz reclamanta și s nu expun astfel România la o nou condamnare previzibil în fața jurisdicției internaționale în materia Drepturilor Omului de la Strasbourg astfel c va admite în acțiunea și în temeiul dispozițiilor legale amintite mai sus va obliga pârâtele s procedeze la soluționarea cererilor formulate.

Se poate observa, îns, c în speț, ulterior momentului promovrii acțiunii, la data de 28 august 2008, pârâta a emis decizia nr.2631 prin care s-a emis titlu de despgubire în favoarea reclamantei pentru imobilul menționat în decizia nr.157/27.04.2006 a AVAS situat în C-N,-, înscris în nr. 8923 C-N, nr. top 16.136 astfel c pentru acest imobil acțiunea reclamantei este rmas fr obiect și va fi respins ca atare.

Pentru imobilul teren în suprafaț de 22 stj.p. situat în C-N,-, înscris în CF nr.8923 C-N, nr.top.16136/1, Curtea va constata c pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate și ca atare, în temeiul dispozițiilor legale enunțate anterior va obliga pârâta s emit decizia reprezentând titlu de despgubire pentru acest imobil.

Cât privesc penalitțile solicitate de ctre reclamant în cuantum de 1000 RON pe zi de întârziere, Curtea le-a apreciat ca fiind neîntemeiate și le va respinge ca atare. Pentru a dispune astfel, Curtea va avea în vedere împrejurarea c punerea în executare a titlului executoriu - hotrârea instanței privind obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despgubire pentru imobilul în litigiu - se poate realiza conform art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, aceasta fiind apreciat ca modalitatea cea mai eficient pentru înfrângerea eventualei rezistențe a autoritții în executarea obligațiilor legale ce îi revin.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.10 și urm. din Legea nr.554/2004 raportat la dispozițiile legale enunțate anterior, va admite doar în parte acțiunea reclamantei și va obliga pârâta s emit decizia reprezentând titlu de despgubire pentru imobilul teren în suprafaț de 22 stj.p. situat în C-N,-, înscris în CF nr.8923 C-N, nr.top.16136/1 și va respinge celelalte capete de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOT R ȘTE:

Admite în parte acțiunea formulat și completat de reclamanta, domiciliat în C-N,-,. 21, jud. C, în contradictoriu cu pârâta COMISIA CENTRAL PENTRU STABILIREA DESPGUBIRILOR, cu sediul în B, sector 1, Cl., nr. 202 și în consecinț:

Oblig pârâta COMISIA CENTRAL PENTRU STABILIREA DESPGUBIRILOR s emit decizia reprezentând titlu de despgubire pentru imobilul teren în suprafaț de 22 stj.p., situat în C-N,- înscris în nr. 8923 C-N, nr. top. 16136/1.

Respinge celelalte capete de cerere.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțat în ședința public din 03 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- -

Red./dact.MS/.

5 ex.-26.11.2008

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Sentința 689/2008. Curtea de Apel Cluj