Obligația de a face. Decizia 1079/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1079/R-
Ședința publică din 21 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
- -, judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare,recursul declarat de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI prin primar, cu sediul în D,-, județul V, împotriva sentinței nr.1067 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta și pârâtul MUNICIPIUL D - SERVICIUL URBANISM.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar a fost depusă o cerere din partea intimatei- reclamante, precum și faptul că recursul este formulat de o persoană care nu a fost parte la instanța de fond.
Curtea respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimata- reclamantă și constatând recursul în stare de judecată trece la soluționarea acestuia.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 4.08.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul D - prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea autorității de a emite autorizație de demolare a construcțiilor aparținând numiților și (), ridicate pe terenul proprietatea sa, situat în D,-, județul V, obligarea la plata daunelor morale de 8.000 lei Ron și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, prin sentința nr.324 din 8 februarie 2007, familia a fost obligată să ridice și să mute construcțiile edificate ilegal pe terenul acesteia, cu obținerea, în prealabil, a autorizației de demolare.
Deși, a solicitat autorității emitente autorizație, aceasta a refuzat, invocând Ordinul nr.1430/2005, în sensul că pentru demolarea construcțiilor edificate ilegal nu mai este necesară o asemenea autorizație.
Or, dispozițiile legale în materie, prevăd, expres, că demolarea se face numai în baza unui asemenea document.
Ca urmare a tergiversării de care dă dovadă autoritatea publică, se impune obligarea acesteia la plata de daune morale.
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal - prin sentința nr.1067/30.09.2008 a admis în parte acțiunea reclamantei, a obligat pârâtul să emită autorizație de demolare a construcțiilor edificate de numiții și pe terenul reclamantei, precum și plata sumei de 2004,3 lei daune morale și cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind obligarea pârâtului la diferența de daune morale în cuantum de 6.000 lei.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr.3245 din 8.02.2007, pronunțată de Judecătoria Drăgășani, în dosarul nr-, definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii recursului, pârâții și au fost obligați să ridice și să mute construcțiile edificate pe proprietatea reclamantei din D,- (magazin, bar, sală, anexă, tip magazie și ), cu obținerea prealabilă a autorizației de demolare.
In caz contrar, reclamanta a fost autorizată să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților ( filele 5 - 7 dosar ).
Cu adresele înregistrate la nr.22200 din 25.09.2007 (fila 8 dosar) și nr. 26989 din 21.11.2007 (fila 10 dosar), reclamanta a cerut Primarului Municipiului D emiterea autorizației de demolare în vederea executării silite, Serviciul urbanism din cadrul Primăriei Municipiului D refuzând eliberarea acestui act administrativ, motivat de faptul că în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art.59 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, aprobate prin Ordinul nr.1430/2005, lucrările de desființare a construcțiilor executate fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instanță, se pot executa fără a fi necesară emiterea unei autorizații de desființare ( filele 9 -11 dosar).
Potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, demolarea, dezmembrarea sau dezafectarea construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor se face numai pe baza autorizației de desființare obținută în prealabil de la autoritățile prevăzute la art.4, în speță, Primarul Municipiului
Este adevărat că art.50 alin 2 din Ordinul nr.1430/2005, prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, stipulează că lucrările de desființare a unor construcții dispuse de organele de control abilitate sau de instanță se pot executa fără emiterea unei autorizații de desființare, însă, dacă în hotărârea judecătorească s-a dispus ca demolarea construcțiilor să se face numai după obținerea autorizației de desființare, pârâtul era obligat să emită acest act administrativ solicitat de reclamantă.
Cât privește capătul de acțiune prin care s-a cerut obligarea pârâtului la plata de daune morale în valoare de 8.000 lei, reclamanta nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu de această valoare, prin refuzul nejustificat al pârâtului de a emite autorizația de desființare.
Instanța a apreciat că daunele morale se justifică, întrucât reclamanta a fost pusă în imposibilitatea de a pune în executare o hotărâre judecătorească irevocabilă timp de 10 luni, din culpa efectivă a pârâtului, însă a considerat că valoarea acestora este prea mare, motiv pentru care a admis în parte acest capăt de cerere, a obligat pe pârât la plata către reclamantă a daunelor morale în valoare de 2.000 lei, și a respins ca nefondat capătul de cerere pentru diferența de 6.000 lei.
In temeiul art.274 Cod procedură civilă, tribunalul a obligat pe pârât și la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 4,3 lei constând în timbru judiciar și taxă judiciară de timbru ( fila 4 dosar).
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, în termen legal, de către Primăria Municipiului D - prin primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
- în mod greșit, instanța de fond a dispus obligarea la emiterea autorizației de demolare, fără a avea în vedere că între părți s-a încheiat o tranzacție prin care a transmis numitului - proprietatea asupra terenului situat în D,-, astfel că solicitarea acesteia este lipsită de obiect;
- atâta vreme cât reclamanta nu mai este proprietara terenului, aceasta nu mai este îndreptățită să obțină documentul solicitat și n ici daune morale, prejudiciul nefiind dovedit.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii și respingerea acțiunii.
La termenul din data de 21.11.2008, curtea, a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Astfel, în raport de dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, ce impun analiza cu prioritate a excepțiilor ce fac inutilă analiza fondului, se constată că intimata-reclamantă a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul D - Serviciul urbanism - prin primar și nu cu pârâta Primăria Municipiul D - prin primar.
Or, în drept, calitatea procesuală activă este una din condițiile de exercitare a acțiunii civile și presupune, că, în principiu, partea (reclamant sau pârât) și titularul dreptului din raportul de drept dedus judecății trebuie să fie una și aceeași persoană.
Aceasta înseamnă că partea obligată prin hotărârea a cărei modificare se solicită trebuie să fie una și aceeași cu partea care formulează calea de atac.
Potrivit art.20 din Legea nr.215/2001, modificată, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale, în speță, Municipiul D, este reprezentat de primar.
Autoritatea administrativ publică din municipiu este consiliul municipal - ca autoritate deliberativă și primarul - ca autoritate executivă.
Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce, constituind o structură administrativ-teritorială denumită "Primărie".
Ca atare, nu se poate pune semnul egalității între unitatea administrativ-teritorială - municipiu și autoritatea administrativ teritorială - primărie, chiar dacă reprezentarea acesteia este asigurată de primar.
În speță, calea de atac trebuie, deci, exercitată de Municipiu și nu de către Primărie, care nu a avut și nici nu putea avea calitatea de parte față de obiectul cererii de chemare în judecată.
În concluzie, curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI - prin primar - cu sediul în D,-, județul V, împotriva sentinței nr.1067 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta și pârâtul MUNICIPIUL D - SERVICIUL URBANISM, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
28.11.2008
Red.IB
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ioana Bătrînu
