Obligația de a face. Decizia 1102/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 1102/CA/2008
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Primăria Orașului Cugir împotriva sentinței civile nr.967/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâtei, consilier juridic, lipsă fiind intimata & SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentanta recurentei depune la dosar taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și delegația de reprezentare.
Reprezentanta recurentei arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond, solicită respingerea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
După dezbaterea cauzei s-a depus la dosar, prin registratură, o cerere din partea avocatului - prin care solicită termen de judecată fiind în imposibilitate de a se prezenta.
Instanța constată că avocatul - nu a anexat la cerere delegația de reprezentare, de asemenea nu a făcut dovada imposibilității de a se prezenta în fața instanței motiv pentru care respinge cererea formulată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.967/CAF/12.06.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta & SRL împotriva pârâtului Primăriul Orașului Cugir și ca urmare pârâtul a fost obligat să acorde avizul de funcționare reclamantei pentru punctul de lucru din Cugir,-, sub sancțiunea unor penalități de 400 lei/zi de întârziere.
Prin aceeași sentință, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 508,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea nr.12916/2007 reclamanta - & SRL solicita Primarului orașului Cugir acordarea avizului de funcționare.
Prin adresa nr. 12916/03.09.2007 pârâtul solicită reclamantei să depună, pe lângă documentația anexata cererii inițiale și autorizația de mediu, Autorizația/Aviz PS.I, autorizația de protecție a muncii, actul de proprietate al - SRL pentru punctul de lucru din Cugir,-
La data de 03.12.2007 reclamanta depune cererea nr,19060/2007 prin care solicita, din nou acordarea avizului de funcționare, atașând totodată cererii atât dovada dreptului de proprietate al - SRL asupra imobilului situat în Cugir,- C, cât și contractul de comodat încheiat de reclamantă cu aceasta, respectiv Autorizația de mediu nr.375/26.11.2007 (46).
Prin adresa nr.19060/03.01.2005 pârâtul comunică refuzul de acordare a avizului motivat de faptul că "pe raza orașului Cugir au avut loc mai multe furturi de materiale feroase și neferoase".
Față de acest răspuns, la data de 25.01.2008 reclamanta se adresează instanței de contencios administrativ solicitând sancționarea refuzului ne justificat al pârâtului.
Conform art.2 alin.l lit.i din Legea 554/2004 modificată prin Legea 262/2007 prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege "exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz a plângerii prealabie".
La rândul său excesul de putere este definit de art.2 alin. lit. n din același act normativ ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".
Pentru a stabili dacă ne aflăm în prezența unui exces de putere și implicit a unui refuz nejustificat din partea pârâtului este necesar să stabilim care sunt competențele acestuia în vederea emiterii avizului de funcționare.
Reclamanta intenționează să desfășoare activități de recuperare a deșeurilor și resturilor metalice și nemetalice reciclabile respectiv comerț cu ridicata a deșeurilor și resturilor, conform cod 3710, 3720 și 5157.
In acest sens, conform art. 7 alin.l din OUG 16/2001 și art. 1 Anexa 1 la Normele aprobate prin Ordinul nr.265/20.08.2001 și Ordinul nr.503/30.08.2001, ea are nevoie de avizul primarului din localitatea în care își desfășoară activitatea în vederea obținerii autorizației de colectare a deșeurilor.
Dreptul de apreciere al primarului în vederea acordării acestui aviz se circumscrie verificării îndeplinirii cerințelor formale prin desfășurarea activității conform dispozițiilor legale speciale.
In acest context, primarul a și solicitat completarea documentației depuse inițial cu cererea de acordare a avizului, însă după complinirea viciilor formale a emis un aviz negativ fără a menționa dispozițiile legale încălcate de reclamantă.
Pe de altă parte motivarea refuzului bazată pe faptul,că,pe raza orașului Cugir au avut loc mat multe furturi de materiale feroase și neferoase" nu poate fi primită.
Deși reclamanta nu a apucat să demareze desfășurarea activității, autoritatea publică locală instituie o prezumție de ne legalitate a modului de desfășurare a acesteia.
Obiectul de activitate al - & SRL este licit iar legalitatea înființării societății fost verificata cu ocazia înmatriculării ei la Registrul Comerțului.
Faptul că această societate are același asociat ca și - SRL și chiar același sediu social nu constituie, de plano, un impediment legal în funcționarea sa.
De asemenea, împrejurarea că a fost audiat ca martor în cadrul dosarelor instrumentate de Poliția orașului Cugir privind furtul de fier vechi nu constituie un impediment în derularea de către acesta, în calitate de administrator al reclamantei a activității de colectare deșeurilor si comercializare a acestora, atâta timp cât nu;i fost cercetat si condamnat definitiv pentru o infracțiune ce determina o incompatibilitate cu o asemenea activitate.
Nici susținerea pârâtei conform căreia reclamanta poate desfășura activitate prin intermediul - & SRL nu poare fi primita întrucât, chiar dacă au asociat și administrator comun, cele două societăți comerciale sunt persoane juridice distincte, ce desfășoară activitate separat și răspund din punct de vedere juridic în mod independent una de cealaltă.
In aceste condiții interzicerea de către Primarul orașului Cugir reclamantei să desfășoare activitate pe raza acestei localități pe motiv că au avut loc mai multe furturi de materiale feroase și neferoase, constituie o discriminare față de ceilalți agenți economici care desfășoară acest tip de activitate pe plan local și totodată o încălcare a dreptului societății comerciale de a stabili locul unde intenționează să desfășoare o activitate legală.
Ca urmare atitudinea pârâtului poate fi caracterizată ca un exces de putere în sensul art. 2 alin.l lit. n din Legea 554/2004, iar răspunsul său la solicitarea reclamantei ca un refuz ne justificat.
In consecință, conform art.18 alin.l din Legea 554/2004 instanța va obliga primarul să emită avizul favorabil de funcționare pentru punctul de lu cru deschis de reclamantă în Cugir,-
Fiind vorba despre o obligație de "a face" solicitarea de acordare a daunelor cominatorii ca și mijloace de constrângere este întemeiată, cu mențiunea că raportat la specificul contenciosului administrativ, respectiv art.18 alin.5 din Legea 554/2004 acestea sunt calificate ca penalități pentru executarea cu întârziere.
Ca urmare solicitarea reclamantei va fi admisă cu acest amendament, iar pârâtul va fi obligat la plata unor penalități de 400 lei/ zi de întârziere până la momentul emiterii avizului, cu respectarea dispozițiilor art.24 alin.1 din Legea 554/2004.
Conform art. 274 procedură civilă pârâtul va fi obligat la plata sumei de 5(18,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecata în favoarea reclamantei reprezentând onorariu apărător ales, taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că neîntemeiat a fost admisă acțiunea reclamantei, dând o interpretare greșită conținutului noțiunii de drept de apreciere a autorității publice, avizul primarului reglementat de art.7 alin.1 din nr.OUG16/2001 emis în vederea obținerii autorizației de colectare a deșeurilor este un act administrativ, care implică dreptul de apreciere al primarului în privința oportunității acordării lui și nu cum a reținut instanța de fond că ar implica numai o verificare a împlinirii cerințelor formale prin desfășurarea activității conform dispozițiilor legale.
Pârâtul mai arată că avizul negativ are la bază faptul că pe raza orașului Cugir nu se impune autorizarea unei noi societăți comerciale care să aibă ca obiect de activitate colectare deșeuri și resturi metalice, deoarece există suficiente firme care desfășoară această activitate și prin aceasta se urmărește stoparea sustragerilor de fier vechi pe raza orașului Cugir, care au luat o amploare deosebită în ultimul timp și preîntâmpinarea producerii unor pagube avutului public sau privat.
În motivarea recursului se mai arată că scopul legiuitorului care a prevăzut în nr.OUG16/2001 faptul că agenții economici care realizează activități de colectare a deșeurilor industriale, recilabile își pot desfășura activitatea numai în baza autorizației de colectare emisă de prefectul județului cu avizul primăriei, constă tocmai în dreptul de apreciere al primarului asupra oportunității emiterii avizului, în caz contrar nu ar fi impus acest aviz, obligând direct prefectura județului la emiterea autorizației, astfel că în speță nu poate fi vorba de un exces de putere în sensul prevederilor art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004 și nici de un refuz nejustificat, dreptul de apreciere fiind exercitat în limitele competențelor conferite de lege și-a urmărit tocmai respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor din cadrul comunității locale, fiind un refuz justificat.
În drept invocă prevederile art.299 - 316 Cod pr.civilă și Legea nr.554/2004.
Recursul a fost timbrat legal cu 2 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Reclamanta intimată nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a depus întâmpinare.
Examinând recursul de față în raport cu motivele invocate și actele dosarului, instanța constată că este nefundat, urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta.
La cererea reclamantei de acordare a avizului pentru deschiderea punctului de lucru în Cugir privind colectarea materialelor reciclabile, pârâtul Primarul Orașului Cugir i-a răspuns reclamantei că nu este de acord cu solicitarea, deoarece pe raza orașului au avut loc mai multe furturi de materiale feroase și neferoase (fila 11 dosar fond).
Potrivit dispozițiilor art.7 din nr.OUG16/2001 și art.1 anexa 1 la Normele aprobate prin Ordinul nr.265/20.08.2001 și Ordinul nr.503/30.08.2001 pentru obținerea autorizației de colectare a deșeurilor este obligatoriu și avizul primarului din localitatea în care își desfășoară activitatea societatea comercială.
Ca urmare, dreptul de apreciere al primatului pentru acordarea acestui aviz se circumscrie verificării îndeplinirii cerințelor prevăzute de către legea specială care reglementează activitatea de colectare a deșeurilor, cerințe ce au fost verificate de către pârât și pe care reclamanta le-a îndeplinit (fila 20).
Motivarea refuzului acordării avizului baza pe faptul că s-au comis mai multe furturi de materiale feroase și neferoase pe raza orașului Cugir nu este întemeiat, întrucât activitatea pe care reclamanta urmează să o desfășoare pe raza orașului este prevăzută de lege și se încadrează în Codul 3710, 3720 și 5157.
Pârâtul nu are nici un temei legal să instituie o prezumție de nelegalitate a modului de desfășurare a activității de colectare de către reclamantă a materialelor reciclabile față de faptul că obiectul de activitate este licit, iar legalitatea constituirii și funcționării reclamantei a fost verificată cu ocazia înmatriculării la Registrul Comerțului, astfel că în aceste condiții interzicerea reclamantei să desfășoare pe raza orașului Cugir a activității supusă avizării pentru motivul invocat de pârât este neîntemeiat și constituie o discriminare față de ceilalți agenți economici care desfășoară acest tip de activitate pe plan local.
Așa fiind și nereținând nici din oficiu vreun motiv de casare sau de modificare a sentinței atacate, instanța în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
Reclamanta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii:
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Instituția Primarului orașului Cugir împotriva sentinței civile nr.967/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.IM
Dact./ex.2/24.11.2008
Jud.fond.
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Ioan Cibu, Iosif Morcan
