Obligația de a face. Decizia 1139/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1139
Ședința publică de la 26 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta "" -, cu sediul în A,- bis, județul V împotriva sentinței nr. 192 din 10.04.2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind recurenta -, și intimatul Consiliul Local.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recurenta a depus răspuns la întâmpinare, și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Aspra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată;
Prin sentința civilă nr.192/10.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - - prin reprezentanți legali în contradictoriu cu pârâta CONSILIUL LOCAL, având ca obiect obligarea pârâtei să modifice Hotărârile nr.39/2005, 72/2006 și 09/2007.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr- reclamanta - - Aas olicitat obligarea Consiliului local la modificarea HCL nr.39/2005, nr.-72/2006 și nr.109/2007 în sensul includerii terenului deținut în,- în zona D în loc de zona A în vederea stabilirii impozitului pe teren.
Prin acțiune reclamanta solicită modificarea HCL nr.39/2005, 72/2006 și 109/2007 în sensul încadrării terenului, pe care îl deține în,-, din zona A cum greșit a fost trecut în zona
În sprijinul acțiunii reclamanta a arătat că a formulat în anul 2006 la secția contencios administrativ a Tribunalului Vrancea, acțiune care ulterior a fost soluționată de Judecătoria Panciu în primă instanță acțiunea având ca obiect contestația la executare împotriva titlului executoriu nr.43/09.06.2006, așa cum a precizat contestatoarea la 24.05.2007.
Potrivit art.1 al.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ fiscal pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, precum și la repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Înainte de a formula acțiune în contenciosul administrativ persoana vătămată trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia(art.7), după care sesizează instanța de contencios administrativ fiscal.
La instanța de contencios administrativ potrivit art.11 al.1 din Legea nr.554/2004, astfel de cereri se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului, sau a refuzului nejustificat de soluționare a cererii, ori de la data expirării acelor 30 zile prevăzute de art. 2 al.1 lit.
Din actele depuse la dosar rezultă că reclamanta în perioada 2005-2007 nu a solicitat anularea de către pârâta Consiliul Local a hotărârilor adoptate cu privire la încadrarea terenurilor pe zone și categorii de folosință în intravilanul și extravilanul orașului, situație în care cele 3 hotărâri a căror anulare se cere și-au produs efecte ca legal adoptate.
Singura acțiune formulată de reclamantă a fost contestația la executare împotriva titlului executoriu nr.43/09.06.2006 emis de Primăria oraș în conformitate cu prevederile hotărârii Consiliului Local de încadrare a terenurilor pe zone și categorii de folosință și de stabilire a impozitului pe teren datorat de contribuabili.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, societatea reclamantă cu următoarea motivare:
Cu adresele nr.1212 din 08.06.2006 și nr.1177/05.06.2006 adresate Consiliului local al orașului recurenta a solicitat în termen încadrarea în zona "D" a terenului în cauză față de zona "A" cum eronat a fost încadrat.
În mod eronat se susține că recurenta nu a făcut demersurile legale pentru a contesta încadrarea eronată în zona A în loc de zona Cele două adrese anexate fac dovada că recurenții și-au exprimat nemulțumirea față de această încadrare, solicitând schimbarea, susținând că situația terenului în cauză nu poate fi poate fi decât zona
Sesizarea și solicitarea recurentei a fost adresată Consiliului local al orașului, și respectiv, serviciului de resort - Taxe și Impozite - care, trebuia să procedeze în temeiul legii și să dispună fie soluționarea solicitării recurentei, fie lămuriri suplimentare. Este o obligație a autorității administrației publice să facă acest demers, în situația în care solicitarea este insuficient de clar exprimată sau are insuficiente informații.
Hotărârile emise de Consiliul local sunt acte administrative cu efecte juridice, însă pentru a-și produce efectele acestea trebuiau comunicate în termen persoanelor interesate, or recurenților nu li s-a comunicat nimic legal privitor la această situație. Instanța care a pronunțat sentința civilă nr.192/10.04.2009 nu a jucat un rol activ, ci a constatat doar susținerile pârâtului și s-a pronunțat că recurenții nu au cerut schimbarea în zona
Prin întâmpinare, autoritatea pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea analizând actele dosarului constată:
Potrivit Legii nr.571/2006 prin zonele A, B, C, și din cadrul unei localități se stabilesc suprafețele de teren intravilan categorisite în funcție de poziția acestora față de centrul localității respective și de rețelele edilitare.
Astfel prin nr.39/2005, s-a aprobat încadrarea pe zone și categorii de folosință în intravilanul și extravilanul orașului conform anexelor 1 și 2 ce fac parte integrantă din hotărâre.
Prin nr.72/2006 s-a aprobat încadrarea terenurilor pe zone la fel ca și hotărârea precedentă.
Prin nr.109/2007, de asemenea s-a aprobat încadrarea terenurilor pe zone cu anexele aferente ca și celelalte două hotărâri precedente.
Toate cele trei hotărâri sunt de interes general pentru comunitatea orașului, județul V și nu au vizat în mod exclusiv societatea reclamantă.
De remarcat că în anexe, zonele A,B,C și D sunt definite, pe obiective care sunt: stradă, cartier sau sat și nu pe societăți, proprietăți, s-au alte elemente ce țin de individualitatea unei instituții sau societăți comerciale.
Prin motivele de recurs, se susține că încadrarea terenurilor aparținând recurentei în zona A s-a făcut în mod eronat, ar singurul argument ar fi că, aceste terenuri sunt situate departe de centru, ceea ce ar corespunde zonei D cu un nivel de impozitare mai mic.
Dar aceste susțineri sunt simple alegații, nesusținute de nici o dovadă.
Mai mult o hotărâre de consiliu de interes general pentru comunitatea respectivă, nu poate fi modificată, de fiecare dată, atunci când un plătitor de taxe și impozite este nemulțumit de încadrarea terenului ce-i aparține într-o anumită zonă.
, aceste zone sunt stabilite pe obiective ce țin de situația administrativă orașului, neavând un caracter particular.
Ca atare, având în vedere cele mai sus expuse, urmează ca pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă să fie respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta "", cu sediul în A,- bis, județul V împotriva sentinței nr. 192 din 10.04.2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 26 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.VS/27.01.2010
Tehno ZE/28.01.2010
Ex.4
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu
