Obligația de a face. Decizia 1175/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 1175/R-CONT

Ședința publică din 13 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu

- - - JUDECĂTOR 3: Dumitru

- - JUDECĂTOR 4: Magdalena

- - grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în, sat, județul V, împotriva sentinței nr. 733/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârâtINSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII SUD VEST OLTENIA - SUCURSALA, cu sediul în Rm. V,-, județul V.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul, lipsă fiind intimata.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/21.08.2009 și timbru judiciar de 1 leu.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul depune la dosar înscrisuri noi, cu care dovedește că terenul a fost ocupat de pârâți, care l-au îngustat, prin împrejmuirea realizată, solicitând instanței citarea acestora în calitate de pârâți, împrejurare care a fost omisă de către instanța de fond, soluționându-se cauza numai în contradictoriu cu instituția publică.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

La întrebarea instanței, recurentul precizează că nu a formulat recurs împotriva încheierii de disjungere din 11 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Drăgășani, cu motivarea că solicitările sale, asupra cărora instanța de fond, nu s-a pronunțat, pot fi îndreptate și pe calea recursului împotriva hotărîrii acesteia din urmă.

Susține oral motivele de recurs, așa cum au fost formulate în scris, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre o nouă judecată, sens în care depune la dosar concluzii scrise și solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Deliberând, asupra recursului de față:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 20 ianuarie 2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Stat în Construcții Sud-Vest Oltenia - Sucursala V, - Primar al Comunei și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea acestora să redeschidă și desființeze construcțiile ce s-au efectuat în mod abuziv pe domeniul public, pe drumurile de servitute 589, tarlaua 33, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile Legii nr.554/2004, reclamantul a arătat că pârâtul a îngustat drumul de servitute ce face parte din domeniul public, astfel că el nu poate pătrunde cu utilajele agricole pentru efectuarea lucrărilor agricole pe terenul proprietatea sa.

La data de 11 februarie 2009, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că este nemulțumit și contestă conținutul adresei nr.R 263p din 8 ianuarie 2009, emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții.

Judecătoria Drăgășani - prin sentința civilă nr.480/25.02.2009, având în vedere clarificarea voinței reclamantului în cadrul interogatoriului luat din oficiu, a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Vâlcea - Secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul art.2 pct.1 lit.d Cod procedură civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestuia sub nr-.

Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ - prin sentința nr.733/26.05.2009, a respins acțiunea reclamantului,ca neântemeiată.

Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că, prin adresa nr.R-263 p din 08.01.2009, emisă de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții - Sud - Vest Oltenia - Serviciul Control Calitate Lucrări de Construcții nr.1 județul V, se comunică reclamantului faptul că, urmare a sesizării, înregistrată sub nr.263/p/2008, la Serviciul control calitate lucrări de construcții nr.1 județul V conform adresei nr.34/07.01.2009, emisă de primăria comunei, reiese că în urma deplasării Comisiei locale de fond funciar la fața locului, s-a constatat că numitul intrase pe domeniul public (uliță), cu un gard de scândură, aproximativ 20.cm. iar în partea de nord a uliței există un gard de lăstăriș, cu o lățime de aproximativ 60 cm. Fapt consemnat în procesul verbal încheiat la data de 04.12.2008, iar în urma verificărilor pe teren a comisiei din cadrul Primăriei comunei lungești, privind măsurile stabilite prin procesul verbal, s-a constatat că numitul și-a retras gardul de pe domeniul public, iar primăria, cu beneficiarii Legii nr.416/2001, urmează să curețe lăstărișul dinspre uliță, astfel încât să nu mai împiedice circulația vehiculelor.

Instanța a reținut că reclamantul, nu arată în acțiunea sa, dacă și în ce mod a fost lezat prin adresa contestată, emisă de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții - Sud - Vest Oltenia - Serviciul Control Calitate Lucrări de Construcții nr.1 județul V și nici în ce ar consta eventualul prejudiciu deoarece, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, republicată în conformitate cu care "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".

Or, prin adresa contestată s-a reținut că pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții - Sud - Vest Oltenia - Serviciul Control Calitate Lucrări de Construcții nr.1 județul V nu a făcut altceva decât să facă cunoscut reclamantului conținutul adresei nr.34/2009 emisă de Primăria comunei, cu privire la modul de soluționare al aspectului sesizat, prin aceasta nedând naștere, modificând sau stingând vreun raport juridic între reclamant și alte persoane, astfel că adresa atacată nu a cauzat vreun prejudiciu reclamantului, cu atât mai mult cu cât acesta nu a arătat care este nemulțumirea cu privire la actul respectiv și în ce mod ar fi fost lezat prin emiterea acestuia.

Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, în termen legal, de către reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că:

- în mod greșit, instanța de fond nu a dispus citarea și a pârâților persoane fizice, întrucât aceștia au îngustat drumul de servitute, prin împrejmuirile cu gard, împiedicând utilajele agricole să ajungă la terenul proprietatea sa, provocându-i pagube;

- de asemenea, instanța de fond trebuia să dispună anularea actului de vânzare-cumpărare nr.1294/2000 și a Planului cadastral din pct."Sat" tarlaua 33, parcela 593, în care s-a inclus și tarlaua lungimea parcelei, prin aceste acte administrative producându-se vătămarea drepturilor cetățenilor din zonă;

- în sfârșit, instanța, în mod greșit, nu a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată, precum și a daunelor morale.

Prin urmare, se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Examinând recursul, prin prisma criticilor, pe care curtea le-a încadrat în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, se reține că acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.

Astfel, din lecturarea conținutului prezentei căi de atac, se constată că acesta cuprinde, în fapt, și cereri noi, care nu au făcut obiectul dezbaterii inițiale la instanța de fond, ceea ce face ca acele critici să nu poată fi supuse controlului judiciar.

Așadar, referitor la prima critică, din precizarea făcută la interogatoriul luat acestuia din oficiu de către instanța de fond fila 7-8, se reține că obiectul cu care reclamantul a înțeles să învestească instanța, îl reprezintă anularea actului administrativ intitulat adresa R/263/p/08.01.2009, emisă de Sud-Vest Oltenia, acțiune în anulare care este de competența Tribunalului - Secția comercială și de contencios administrativ.

Conform recunoașterii recurentului-reclamant încheierea de disjungere a acestui capăt de acțiune nu a fost recurată, astfel că ea a intrat în puterea lucrului judecat și nu se mai pot formula critici asupra acestui aspect pe calea recursului, împrejurare în raport de care susținerea sa nu poate fi primită.

Așa cum s-a precizat, cea de-a doua critică, are semnificația unei cereri noi, care nu a făcut obiectul dezbaterii inițiale, astfel că, nici asupra acestuia instanța de control nu se poate pronunța, fără o judecată prealabilă, în fond, cu privire la acesta, însă, din conținutul încheierii din 11.02.2009, se reține că acest capăt de cerere a rămas supus analizei instanței respective, unde recurentul-reclamant urmează să administreze probatoriul considerat necesar soluționării aspectului sesizat și unde se va fixa cadrul procesul în privința părților ce se vor judeca în contradictoriu, precum și asupra obiectului și temeiurilor de drept.

Nici cea de-a treia critică, nu poate fi primită, având în vedere soluția dată de către instanța de fond, respectiv de respingere a acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, în cauză neputându-se dovedi calitatea de persoană lezată în accepțiunea dispozițiilor Legii nr.554/2004-

Prin adresa a cărei anulare o solicită recurentul-reclamant, într-adevăr, s-a comunicat numai modul de soluționare a sesizării sale, ca atare, aceasta nu are natura unui act administrativ în sensul legii, prin care să se nască, modifice sau stinge vreun raport juridic între reclamant și alte persoane, astfel că aceasta nu face obiectul contestării, așa cum dispune reglementarea legală, în materie.

Faptul că, recurentul-reclamant nu este mulțumit de răspunsul autorității administrative, nu constituie un motiv de anulare a actului emis de aceasta, atâta vreme cât nu s-a dovedit nelegalitatea sa.

Față de considerentele expuse, neexistând motive care să conducă la modificarea sentinței recurate, curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile Legii nr.554/2004-R, urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în, sat, județul V, împotriva sentinței nr.733/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârâtINSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII SUD VEST OLTENIA - SUCURSALA, cu sediul în Rm. V,-, județul V.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - -

Grefier,

-

Red.IB/23.11.2009

EM/4 ex.

Jud.fond.

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru, Magdalena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 1175/2009. Curtea de Apel Pitesti