Obligația de a face. Sentința 16/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 29.09.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR.16
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.01.2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER:- -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta ASOCIAȚIA împotriva pârâtului MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE, având ca obiect obligație de a face, cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta " " și cererilor de intervenție accesorii formulate de intervenienții SINDICATUL " ", ASOCIAȚIA "PRO " și ASOCIAȚIA "PRO ", în interesul pârâtului.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită. Dată fără citarea părților.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței note de ședință și note scrise din partea intervenientului accesoriu Sindicatul " " Montană și intervenientei în nume propriu " Montană "
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 12.01.2009, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 19.01.2009, parte integrantă din prezenta hotărâre, când,
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, la data de 29.06.2005, sub nr.4506/2005, reclamanta ASOCIAȚIA " " Montană a chemat în judecată în calitate de pârât MINISTERUL MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRI APELOR, respectiv Direcția Evaluare, Controlul și Managementul, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului de a restitui spre completare Memoriul tehnic de prezentare a proiectului Montană emitentului, adică pe seama Montană; să se dispună suspendarea procedurii administrative de eliberare/emitere a acordului integrat de mediu, până la completarea Memoriului tehnic de prezentare a proiectului Montană, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că a semnalat pârâtului faptul că memoriul tehnic de prezentare a proiectului Montană nu tratează aspectele imperative statuate prin anexa II la Ordinul Ministerului Apelor și Protecției Mediului nr.860 din 26.09.2002, publicat în Of. nr.52/30.01.2003.
Cu toate acestea pârâtul, prin răspunsul la "reclamația administrativă" nu comentează în nici un fel aceste lipsuri ale Memoriului tehnic de prezentare a proiectului Montană, ci doar au susținut că suspendarea nu este reglementată de legislația mediului în vigoare.
Datorită faptului că Memoriul tehnic de prezentare a proiectului Montană prezintă aceste lipsuri majore ce sunt obligatorii conform legii, consideră că se impune completarea acestuia de către cei care l-au elaborat, pentru a fi în conformitate cu cerințele imperative ale legii.
În drept, au fost invocate prevederile Ordinului nr.860/2002 al Ministerului Apelor și Protecției Mediului precum și prevederile Legii nr.554/2004.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
În considerentele acesteia a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Alba Iulia, potrivit art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004.
De asemenea a invocat excepția lipsei de interes a acțiunii potrivit art.1 din Legea nr.554/2004.
Introducerea acțiunii în contencios este condiționată de existența unei vătămări într-un drept al său ori într-un interes legitim. În speță, reclamanta nu justifică dreptul sau interesul legitim care-i este afectat, ceea ce ar justifica interesul promovării acestei acțiuni.
În ceea ce privește suspendarea procedurii administrative de eliberare/emitere a acordului integrat de mediu solicită respingerea acestei cereri ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: potrivit art.14 din legea nr.554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".
Prin urmare, reclamanta ar fi trebuit să facă atât dovada cazului bine justificat cât și a pagubei iminente. Cererea de suspendare nu cuprinde cazul bine justificat și cu atât mai puțin care este paguba iminentă suferită de către reclamantă. Motivele din acțiune privesc fondul problemei și nu pot justifica cererea de suspendare.
Asupra fondului problemei arată că nemulțumirile reclamantei sunt legate de faptul că nu conține impactele asupra mediului, populației și locației, confundând însă etapele prevăzute de lege pentru emiterea acordului integrat de mediu.
Se menționează că în funcție de memoriu depus, urmează a se proceda la încadrarea proiectului și, funcție de această încadrare, se va emite un îndrumar referitor la problemele de mediu ce trebuie tratate, în baza căruia solicitantul va efectua raportul de evaluare a impactului asupra mediului. Conținutul acestuia este prevăzut de anexa 4 din nr.HG918/2002, iar printre problemele ce trebuie atinse sunt și cele amintite de reclamantă în acțiune.
Prin urmare, se arată că susținerile reclamantei vor fi avute în vedere în momentul întocmirii studiului de evaluare a impactului asupra mediului, studiu care se aduce la cunoștință publicului, orice parte interesată putând formula obiecțiuni.
Sindicatul " ", a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și al intervenientei principale Montana SA prin care solicită instanței să dispună încuviințarea în principiu a prezentei cereri de intervenție accesorie, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată în principal ca fiind inadmisibila sau ca fiind formulată de o persoana ce nu justifică legitimare procesuala activă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de intervenție accesorie formulate se arată că, în raport de obiectul cauzei, prin care se solicită instanței luarea unei masuri de natura a împiedica sau întârzia derularea procedurilor de avizare a proiectului minier în zona Montana, și anume aceea de a obliga pârâtul Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor de a restitui memoriul tehnic de prezentare a proiectului " Montană", Sindicatul " " justifica un interes legitim în promovarea prezentei cereri.
Astfel, se menționează că intervenientul este organizație sindicală afiliată la. având ca unic scop promovarea intereselor salariaților aparținând comunității miniere locale din zona în care urmează a se dezvolta Proiectul Minier Montană.
Localitatea Montană este o localitate exclusiv miniera, activitatea predominantă a locuitorilor acestei zone fiind de foarte mult timp mineritul. Cu toate acestea, în anul 1990, de aur din zonă, împreuna cu alte 400 de exploatări miniere din țară, au fost declarate nerentabile de către Statul Român, fapt ce a dus la o creștere alarmantă a ratei șomajului în zonă, ce atinge în unele localități și 90%.
Se învederează că odată cu inițierea Proiectului Montană și înființarea " Montană ", s-a creat posibilitatea relansării activității specifice și totodată a înființării unor noi locuri de muncă în zonă, societatea demarând un ansamblu complet de proiecte de Dezvoltare Comunitară care au în vedere pregătirea profesională a comunității, învățământul, protecția mediului, asistența persoanelor în vârstă, crearea de locuri de muncă și înființarea de companii, dezvoltarea tinerilor și protecția semnificativă a patrimoniului arheologic al zonei. Se arată că proiectul va crea 1.200 de locuri de muncă directe, în primul an de construcție, 2.200 în cel de-al doilea an și 6.000 de locuri de muncă indirecte în economia locală, regională și națională românească.
Prin acțiunile introduse pe rolul instanțelor de judecată prin care se încearcă anularea sau suspendarea oricărui act administrativ sau a procedurilor legale de emitere a unor astfel de acte în conformitate cu dispozițiile legale în vederea verificării și autorizării Proiectului Minier, în realitate o serie de persoane juridice și organizații neguvernamentale străine de comunitatea reclamantei încearcă să tergiverseze sau chiar să oprească dezvoltarea acestui proiect.
În consecință, Sindicatul, în calitate de reprezentant și apărător al drepturilor și intereselor salariaților și totodată membrilor comunității miniere locale, justifică interesul de a interveni în orice cauză menită să suspende sau să întârzie procedura de avizare a proiectului minier și de a formula apărări în ceea ce privește legalitatea acestuia, cu atât mai mult cu cât pretinsele motive de nelegalitate invocate de părțile adverse se referă în principal la așa-zise vătămări ale comunității pe care o reprezintă, afirmând totodată fără nici un fundament că acționează în numele membrilor comunității din Montană.
Se invocă excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ întrucât în raport de prevederile Legii nr.544/2004 a contenciosului administrativ, care reglementează în mod expres în cuprinsul art.8 și urm. care este obiectul acțiunii în contencios administrativ judiciare, precum și soluțiile pe care le poate pronunța instanța în această materie, acțiunea reclamantei este inadmisibilă, atât față de natura actului contestat, cât și față de competențele stabilite de lege instanțelor de contencios administrativ.
Astfel, potrivit prevederilor art.8 "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
Prin urmare, se precizează că în condițiile în care partea reclamanta se prevalează în cuprinsul acțiunii introductive de prevederile legii contenciosului administrativ, instanța urmează să constate că, pentru fi admisibilă o astfel de cerere, este necesar pe de o parte ca actul contestat să poată face obiectul controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ, respectiv, să fie un act administrativ, în sensul arătat de art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr. 554/2004", iar pe de altă parte că obiectul cererii să îndeplinească cerințele prevăzute de dispozițiile art.8 și urm. din acest act normativ.
Or, acțiunea prin care reclamanta a investit instanța cu o cerere având ca obiect obligarea autorității publice să restituie spre completare Memoriul de prezentare a proiectului, nu se circumscrie în mod evident prevederilor legale mai sus menționate. Se arată că în ceea ce privește natura actului contestat, urmează a se observa că, potrivit art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004 actul administrativ este definit ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice".
Se precizează că după cum rezultă din dispozițiile Ordinului nr. 860/2002 care reglementează procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Memoriul de prezentare a proiectului este un act întocmit de titularul proiectului a cărui autorizare se solicită și se depune în vederea demarării procedurii împreună cu cererea tip și cu fișa tehnică la autoritatea publică competentă, în vederea încadrării obiectivului în funcție de impactul asupra mediului. Prin urmare, Memoriul de prezentare al proiectului este un act cu caracter informativ ce emană de la solicitant și care servește autorității competente pentru demararea etapei de încadrare a obiectivului.
Astfel memoriul de prezentare a proiectului nu este un act care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice nefiind emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, iar Legea nr.554/2004 nu prevede posibilitatea pentru instanța de a cenzura astfel de documente cu ocazia controlului exercitat pe calea acțiunii în contencios administrativ.
Se menționează că în realitate, Asociația a investit instanța cu o cerere care excede controlului judecătoresc exercitat pe calea contenciosului administrativ întrucât măsura solicitată de aceasta este incompatibilă cu măsurile pe care instanța de contencios administrativ le poate dispune, astfel încât este rugată să admită excepția invocată și să respingă cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Se invoca excepția lipsei calității procesuale active a Asociației întrucât aceasta nu justifica legitimitate procesuală activă pentru a solicita pe cale judecătoreasca obligarea pârâtului Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor de a restitui către Montana memoriul de prezentare a proiectului minier.
În plus, în legătura cu invocarea unui interes public, instanța urmează să observe că prin modificările aduse Legii contenciosului administrativ, în cuprinsul art.8 alin.11 fost introdusă prevederea expresă potrivit căreia "persoanele fizice și juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Pe fondul cererii se arată că acțiunea este neîntemeiată criticile pârâtului potrivnice privind Memoriul de prezentare a proiectului nefiind fondate. Astfel, memoriul de prezentare a proiectului este un document al cărui conținut este reglementat prin art.12 (2) lit. a) și Anexa II 2 Ordinului nr.860/2002 și a cărui menire principală este aceea de a descrie din punct de vedere tehnic proiectul în legătură cu care se solicită emiterea acordului de mediu și să furnizeze suficiente informații privind impactul acestuia asupra mediului pentru emiterea deciziei de încadrare a proiectului de către autoritatea de mediu competentă și eventual pentru redactarea îndrumarului, în conformitate cu art.13 lit. d) din Ordinul nr.860/2002.
Se arată că evaluarea impactului asupra mediului reprezintă însă o procedură reglementată de Capitolul II al Ordinului nr.860/2002 și constituie un "proces menit să identifice, descrie și să stabilească de la caz la caz și în conformitate cu legislația în vigoare efectele pe care un proiect le poate genera asupra sănătății oamenilor și asupra mediului [.] și are ca scop stabilirea măsurilor de reducere și evitare a impactului negativ [.]".
Se arată că o eventuală solicitare de prezentare a unor informații de acest tip la nivelul exhaustiv pe care l-ar presupune un raport la stadiul de evaluare a impactului asupra mediului excede cadrului legal aplicabil și apare ca nefirească în condițiile în care astfel de informații sunt furnizate, conform legii, de expertul de mediu autorizat (și nu de titularul cererii) în urma efectuării unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului.
Prin urmare, se arată că în măsura în care, la cererea asociației reclamante, instanța ar analiza o astfel de lucrare, ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, analiza acestui document fiind de competența exclusivă a experților din cadrul autorității administrative.
În drept au fost invocate prevederile art.49 - 56 Cod procedură civilă.
Asociația "Pro Montană a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și al intervenientei în interes propriu " Montană " prin care solicita instanței să dispună admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de Asociația în principal ca fiind inadmisibilă sau ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, iar în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.
Se arată că Pro Montană este o persoană juridică non-profit ce are drept scop promovarea și sprijinirea proiectelor de investiție minieră în localitatea Montană, protejarea și susținerea prin mijloace legale specifice a drepturilor și intereselor locuitorilor din zona de impact precum și identificarea, analizarea și soluționarea viabilă a nevoilor sociale și materiale ale acestora în contextul implementării proiectelor miniere.
Se precizează că, întrucât Asociația își întemeiază acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ, acțiunea acesteia este inadmisibilă.
Se învederează că în cauza de față, întrucât acțiunea reclamantei are ca obiect cererea de obligare a Ministerului Mediului de a restitui Memoriul tehnic de prezentare a proiectului, instanța trebuie să constate că nu sunt întrunite condițiile legale care reglementează în mod expres obiectul acțiunii judiciare în materia contenciosului administrativ.
În ceea ce privește natura actului contestat, urmează a se observa că potrivit art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004 actul administrativ este definit ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice".
Asociația Pro Montana a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului MINISTERUL MEDIULUI ȘI GOSPODARIRII APELOR, și al intervenientei principale Montană solicitând respingerea acțiunii în contencios administrativ promovată de Asociația în sensul obligării pârâtului de a restitui memoriul tehnic de prezentare a proiectului minier " Montana" ca fiind inadmisibilă, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă sau ca neîntemeiată.
Se menționează că pentru a aprecia asupra admisibilității prezentei cereri de intervenție, și pentru aoî ncuviința în principiu, se arată că intervenienta justifică un interes legitim de a interveni în prezenta cauza și de a susține apărările " Montană ", în conformitate cu prevederile art.49 Cod procedură civilă. În contextul în care, după Revoluția din 1989, Statul Român a închis o mare parte din din țară, iar în acest proces de "rentabilizare" au fost închise inclusiv din Montană, disponibilizările masive au dus la o creștere a șomajului în zona cu 90%, îngreunându-se astfel în mod grav situația economică a zonei și viața locuitorilor.
Se precizează că prezenta cerere de intervenție accesorie este admisibilă fiind fundamentată pe interesul legitim de a sprijini apărarea Ministerului Mediului și al " Montană ", în scopul protejării drepturilor și intereselor membrilor comunității din Montana - membrii subscrisei.
În raport de prevederile art.8 al Legii nr.544/2004 "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de - răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
În cauza de față, întrucât acțiunea reclamantei are ca obiect cererea de obligare a Ministerului Mediului de a restitui Memoriul tehnic de prezentare a proiectului, se menționează că sunt întrunite condițiile legale care reglementează în mod expres obiectul acțiunii judiciare în materia contenciosului administrativ. În ceea ce privește natura actului contestat, se arată că potrivit art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004 actul administrativ este definit ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice".
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către intervenienta " Montană ", instanța trebuie ca aceasta excepție este întemeiată atât în raport de prevederile art. 52 din Constituție cât și ale art.1 din Legea nr.554/2004, din faptul vătămării unui drept subiectiv, prin urmare au calitate procesuala activă în litigiile de contencios administrativ persoanele fizice sau juridice vătămate în drepturile lor.
Astfel, pentru a justifica legitimarea procesuală activă într-o acțiune având ca obiect anularea unui act administrativ sau respectiv constatarea nelegalității acestuia, este necesar ca acea persoană să fie titulara unui drept sau a unui interes legitim care să fi fost vătămate prin emiterea actului respectiv, simpla invocare a unui interes public nefiind suficientă pentru justificarea legitimării procesuale active.
Se arată că pentru a justifica legitimare procesuală activă în promovarea cererii de chemare în judecată nu este suficient ca reclamanta să proclame vătămări ale interesului public, ci trebuie să facă dovada că acționează în numele colectivităților din comunele Montană și, acestea fiind pretins prejudiciate prin activitățile desfășurate de Pro Montană în baza actului supus procedurii administrative. Or, aceasta nu a făcut dovada că ar acționa în calitate de reprezentantă a colectivităților din Montană și, astfel încât și din aceasta perspectivă, cererea de chemare în judecată apare ca fiind introdusă de o persoană fără legitimare procesuală activă.
Se învederează că pe fond, acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Reținând cauza spre soluționare asupra excepției de necompetență materială a Curții de APEL TIMIȘOARA în soluționarea cauzei, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește obiectul cererii introductive, reținem că reclamanta a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor la restituirea Memoriului de prezentare a proiectului Montană, emitentului în vederea completării acestuia, precum și suspendarea procedurii administrative de eliberare a acordului integrat de mediu, până la completarea memoriului tehnic de prezentare a proiectului Montană.
Curtea reține că legiuitorul a stabilit în art.8 din Legea nr.554/2004 obiectul acțiunii în contencios administrativ. Astfel fiind, se arată că persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Se menționează în același articol că prin derogare de la dispozițiile alin. (1), acțiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autorității pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operațiune administrativă, sub sancțiunea penalităților de întârziere sau a amenzii, prevăzute la art. 24 alin. (2).
Din cuprinsul articolului menționat reținem că legiuitorul s-a referit atât la atacarea în justiție al actului administrativ tipic, adică al manifestării unilaterale exprese de voință, cât și la atacarea în justiție al actului administrativ atipic, adică la tăcerii, respectiv a refuzului nejustificat.
În speța de față reclamanta nu atacă un act administrativ individualizat emis de către o autoritate publică. Refuzul unei autorități publice de a efectua o anumită operațiune, se încadrează în noțiunea de act administrativ asimilat doar în măsura în care vizează efectuarea de către aceasta autoritate a unei formalități administrative sau emiterea unui act administrativ. Prin urmare, pentru a putea vorbi despre refuz nejustificat de soluționare, astfel cum este reglementată această noțiune de dispozițiile art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004 este necesar ca solicitarea persoanei să fie susceptibilă de a fi soluționată de către autoritatea administrativă, să existe un temei legal în baza căruia autoritatea să fie obligată să emită un act sau să îndeplinească o anumită procedură.
În esență, reclamanta solicită pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea unei autorități publice să execute o anumită operațiune, și anume să restituie un memoriu tehnic de prezentare emitentului său.
Astfel cum rezultă din dispozițiile Ordinului nr.860/2002 care reglementează procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Memoriul de prezentare a proiectului este un act întocmit de titularul proiectului a cărui autorizare se solicită și se depune în vederea demarării procedurii împreună cu cererea tip și cu fișa tehnică la autoritatea publică competentă, în vederea încadrării obiectivului în funcție de impactul asupra mediului.
Memoriul de prezentare al proiectului este un act cu caracter informativ ce emană de la solicitant și care servește autorității competente pentru demararea etapei de încadrare a obiectivului sub aspectul impactului asupra mediului.
Astfel, Memoriul de prezentare a proiectului este un document al cărui conținut este reglementat prin art.12 (2) lit. a) și Anexa 11.2 Ordinului nr. 860/2002. Rolul principal al Memoriului este acela de a descrie din punct de vedere tehnic proiectul, astfel încât să permită autorității pentru protecția mediu luarea deciziei asupra etapei de încadrare a proiectului și pentru redactarea îndrumarului. Potrivit art.7 din nr.HG918/2002, Memoriul cuprinde "descrierea și caracteristicile amplasamentului ales", precum și "descrierea și caracteristicile proiectului și ale activității la punerea în funcțiune a proiectului.
Astfel memoriul de prezentare a proiectului nu este un act care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice nefiind emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, iar Legea nr.554/2004 nu prevede posibilitatea pentru instanța de a cenzura astfel de documente cu ocazia controlului exercitat pe calea acțiunii în contencios administrativ.
Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă însă o procedură reglementată de Capitolul II al Ordinului nr.860/2002 și constituie un "proces menit să identifice, descrie și să stabilească de la caz la caz și în conformitate cu legislația în vigoare efectele pe care un proiect le poate genera asupra sănătății oamenilor și asupra mediului [.] și are ca scop stabilirea măsurilor de reducere și evitare a impactului negativ [.]".
Această procedură, conform art.26 (1) se finalizează printr-un document intitulat raport la stadiul de evaluare a impactului asupra mediului. În mod evident o procedură nu trebuie confundată cu un document și nici memoriul de prezentare a proiectului cu raportul la stadiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Memoriul trebuie să fie realizat și furnizat autorității de mediu într-o fază incipientă a procedurii de autorizare a proiectului. Aceasta deoarece, potrivit art.3 alin. (2) din nr.HG918/2002, "Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea proiectului", însă aceasta evaluare se realizează pe baza îndrumarului elaborat de autoritatea de mediu, care îndrumar este fundamentat pe informațiile cuprinse în Memoriu; rezultă, așadar, că Memoriul trebuie transmis anterior declanșării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în faza de prefezabilitate a proiectului, moment în care informații detaliate cu privire Ia proiect (și, cu atât mai mult, cu privire la impactul acestuia asupra mediului) nu pot fi disponibile.
Depunerea memoriul reprezintă doar o etapă în procedura mai sus menționată, procedură care nu s-a finalizat prin emiterea vreunui acord de către autoritatea publică pârâtă. Într-adevăr un astfel de act final ar intra în sfera noțiunii de contencios administrativ, care ar atrage competența specială a instanței de contencios administrativ.
În acord cu prevederile art.23 din nr.HG1213/2006 orice persoană care face parte din publicul interesat și care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanțial, actele, deciziile sau omisiunile autorității publice competente pentru protecția mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare. Însă legiuitorul menționează în mod expres că actele sau omisiunile autorității publice competente pentru protecția mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare sau cu decizia de emitere/respingere a acordului de mediu, după caz.
Prin urmare este necesar ca pentru a se adresa instanței de contencios administrativ să se fi emis și decizia etapei de încadrare sau cu decizia de emitere/respingere a acordului de mediu, după caz.
Acest aspect rezultă și din prevederile art.24 din același act normativ în care se arată că înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art.23 trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoștința publicului a deciziei etapei de încadrare sau a deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu, revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii.
În speța de față nu exista nici o decizie, ca act administrativ care să deschidă reclamantei calea contenciosului administrativ în condițiile mai sus menționate.
Menționăm că numai în cadrul procesual stabilit de art.8 din Legea nr. 554/2004 instanța de contencios administrativ poate fi investită să analizeze existența unei atingeri a unui drept ori a unui interes legitim, nefiind de conceput o cerere de chemare în judecată prin care să solicite instanței de contencios administrativ obligarea unor autorități la efectuarea unei operațiuni care nu întrunește condițiile actului administrativ tipic și cel asimilat astfel cum este el definit prin art.2 lit. c) și art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004. Prin urmare, acțiunea formulată de către reclamanta nu se încadrează în art.8 din Legea nr.554/2004, reclamanta nefăcând dovada că în speța ar exista o practica administrativă (în sensul mai sus menționat) vătămătoare. Pe calea contenciosului administrativ nu se poate pretinde o conduită generală din partea autorităților publice într-un domeniu de activitate. În speța de față reclamanta și-a formulat pretenția, și anume obligație a face, în contradictoriu cu o autoritate iar nu cu o societate comercială pentru a fi incidente prevederile art.2 din Codul d e procedură civilă.
Reținând cele expuse, prin raportare la prevederile art.1, 158, 159 Cod procedură civilă, coroborate cu prevederile art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 Curtea va admite excepția de necompetență materială a Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția contencios administrativ și fiscal și va declina competența de soluționare a cauzei către Judecătoria Sectorului 5
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Declină competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta Asociația " " în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, intervenienta în nume propriu " Montană " și intervenienții accesorii Sindicatul " " Montană, Asociația "Pro Montană" și Asociația "Pro Montană" în favoarea Judecătoriei Sectorului 5
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.01.2009
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/02.02.09
TEHNORED:/03.02.09
2.ex./SM/
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma
