Obligația de a face. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 166/CA
Ședința publică de la 27 aprilie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat în contencios administrativ și fiscal de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998, cu sediul în B, nr. 2002, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1791/ din 09.12.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă, domiciliată în, județul C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata - reclamantă asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.67/2009, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp.art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu privire la stadiul procesual, apărătorul intimatei-reclamantei apreciază cauza în stare de judecată, solicitând cuvântul pentru dezbateri.
Instanța, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, avocat susține concluzii de respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Prin motivele de recurs se solicită modificarea sentinței atacate, fără a se preciza în ce consta această modificare. Se susține că termenul de 60 de zile prevăzut de art. 7, alin. 3 din Legea nr. 9/1998 ar fi un termen de recomandare. La motivarea în drept a recursului se indică generic, fără menționarea în concret a textelor, mai multe acte normative între care și nr.HG 1277/2007. Ori, HG 1277/2007, menționează că prevederile art.38 alin. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 se aplică și ordinelor de validare emise de Serviciul de aplicarea legii nr.9/1998 până la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, care nu au fost plătite până la această dată; rezultă că nu s-a avut în vedere o compensație reală și actuală, care produce inclusiv efecte retroactive în ce privește actualizarea compensațiilor. Depune la dosar concluzii scrise.
Instanța rămâne în pronunțare.
C RTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cerere înregistrată sub nr- reclamanta a investit instanța, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând în temeiul disp. art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 obligarea pârâtei să se pronunțe asupra:
- validarea hotărârii nr.4092/04.02.2008 a Comisiei Județene C pentru aplicarea Legii nr.9/1998;
- actualizarea sumei care i se cuvine, în raport de rata inflației și cursul leu/euro;
- să se dispună plata sumei astfel stabilite și transmiterea ordinului adoptat.
De asemenea, reclamanta a solicitat în temeiul disp. art. 18 alin.1 și 5 din Legea nr.554/2004, obligarea pârâtei la plata unor penalități de câte 200 lei pe fiecare zi de întârziere, începând cu data primirii citației în prezenta cauză, până la emiterea ordinului și obligarea la cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta motivează că, în baza actelor doveditoare în referire la proprietatea abandonată în Bulgaria de autorul său G, s-a emis hotărârea nr.4092/2008.
Se susține că, în luna august 2008 notificat pârâta pentru a se pronunța cu privire la validarea hotărârii menționate, iar răspunsul primit este nelegal, întrucât legea specială stabilește un termen de examinare și pronunțare asupra validării, de cel mult 60 de zile, care, în cauză, a fost depășit.
În drept au fost invocate disp. art.7 alin.3 din Legea nr.9/1998, art.8 și art.18 alin.1 și 5 din Legea nr.554/2004, iar în susținerea cererii reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, a învederat instanței că hotărârea nr.4092/2008 se află în evidențele autorității, urmând a fi analizată în ordine cronologică, respectiv ordinea emiterii hotărârilor, aspect ce presupune studiul tuturor actelor care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar, apreciind că termenul prevăzut de disp. art.7 alin.3 din Legea nr.9/1998 reprezintă un termen de recomandare.
Capătul de cerere privind actualizarea sumei în eventualitatea validării hotărârii, a fost considerat ca prematur introdus.
Reclamanta a precizat obiectul acțiunii,în sensul că primul capăt de cerere are ca obiect validarea/invalidarea hotărârii nr.4092/04.02.2008 adoptată de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.9/1998.
Prin sentința 1791/09.12.2008 Tribunalul Constanțaa admis în parte, acțiunea și a obligat pârâta să valideze/invalideze hotărârea nr.4092/04.02.2008 adoptată de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.9/1998 respingând celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, din coroborarea prevederilor art.7 alin 3 din Legea nr.9/1998 republicată și a art.35 alin.3 lit.b din nr.HG1277/2007 rezultă obligația pârâtei de a se pronunța asupra validării/invalidării propunerilor comisiei județene privind compensațiile cuvenite cu titlu de despăgubiri.
În cauză, prin hotărârea nr.4092/2008 s-a propus reclamantei acordarea de compensații bănești în cuantum de 314.350 lei, dar până în prezent nu a fost emisă decizia de validare/invalidare a despăgubirilor.
Față de obligația instituită de prevederile art.7 din Legea ner.9/1998 republicată, instanța a obligat pârâta la emiterea actului administrativ, respectiv decizia de validare/invalidare a hotărârii nr.4092/2008 adoptată de Comisia Județeană C pentru aplicarea legii, în considerarea disp. art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Capătul de cerere vizând actualizarea sumei cuvenită cu titlu de despăgubiri a fost respins ca nefondat reținându-se că, potrivit normei speciale reglementată de art.7 din Legea nr.9/1998 se impune mai întâi emiterea deciziei de validare/invalidare a hotărârii, care să stabilească suma cuvenită și, ulterior, în baza art.7 alin.4, actul administrativ va fi supus controlului judecătoresc, în raport de motivele de nelegalitate invocate de partea nemulțumită.
Totodată s-a apreciat că, în cauză, nu sunt incidente disp. art.8 alin.1 raportate la art.18 alin.1 și 5 din Legea nr.554/2004 invocate de reclamantă, întrucât "repararea pagubei" este accesorie cererii în anulare a unui act administrativ, ceea ce nu este cazul în speță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților arătând în motivele de recurs că termenul de 30 de zile prevăzut de art.7 din Legea 9/1998reprezintă un termen de recomandare.
Analiza unui dosar implică studiul tuturor actelor care atestă dreptul de proprietate al autorului solicitantului asupra bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar iar circuitul întregului dosar implică un timp mai mare în raport de volumul mare de activitate și de numărul mic de personal.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport de criticile formulate Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Astfel, prin hotărârea nr.4092/2008 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 Caf ost aprobată cererea formulată de.,în calitate de moștenitoare a defunctului G, și s-a propus acordarea compensațiilor bănești pentru bunurile abandonate statului bulgar.
Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998, "În termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și va valida sau va invalida măsurile stabilite de comisiile județene și a municipiului B -".
Deși reclamantul s-a adresat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, aceasta nu a procedat la validarea sau invalidarea hotărârilor menționate.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente -".
În speță, refuzul pârâtei de a proceda la validarea sau invalidarea hotărârii constituie un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri în termenul legal, conform Legii nr. 554/2004, dreptul reclamantului fiind recunoscut de lege, respectiv de dispozițiile Legii nr. 9/1998.
Având în vedere că potrivit art.35 alin.3 și alin.4 lit.b și c din HG nr.1277/2007, analizarea și validarea/invalidarea hotărârilor comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 9/1998 a fost dată în competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, instanța constată că autoritatea publică pârâtă este cea care trebuie să răspundă reclamantei și să procedeze la validarea sau invalidarea hotărârii.
Față de aceste considerente curtea apreciind nefondate criticile recurentei pârâte,în conformitate cu art. 312 cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul comercial formulat în contencios administrativ și fiscal de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998, cu sediul în B, nr. 2002, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1791/ din 09.12.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă, domiciliată în, județul C, având ca obiect obligația de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
04 mai 2009
jud.fond.
red.dec.jud. - 27.05.2009
2ex-
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
