Obligația de a face. Decizia 1762/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligația de a face -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1762
Ședința publică din 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Turculeț Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nechifor
Grefier
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 6, str. -. - nr. 11, sector 6,împotriva sentinței nr. 429 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu pârâta intimată "ROMSILVA" prin Direcția Silvică - Ocolul Silvic - cu sediul în,-, județul
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din 15 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea recurentului să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de 21 octombrie 2009 și din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
După deliberare,
C RTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal la data de 4 iulie 2008, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu Romsilva - Direcția Silvică B - Ocolul Silvic au solicitat obligarea pârâtei la alocarea cotei integrale de masă lemnoasă pentru anul 2008 corespunzător suprafeței de 1267,4 ha pădure aflată în proprietate, să îi elibereze autorizația de exploatare pentru anul 2006, să plătească contravaloarea volumului de masă lemnoasă nerecoltat din vina pârâtei în anul 2007 și să plătească penalizări de 1% pe zi întârziere și cheltuieli de judecată ocazionate de proces.
În cursul judecății reclamanții au invocat excepții de nelegalitate și de neconstituționalitate, conform precizărilor depuse la fila 58 dosar.
Ulterior, prin cererea depusă la data de 30.03.2009 la fila 109 dosar, reclamanții și-au restrâns acțiunea, solicitând doar obligarea pârâtei să îi aloce diferența de cotă de masă lemnoasă pentru anul 2008, respectiv 2 /an/ha, renunțând și la soluționarea excepțiilor invocate - instanța luând act de această renunțare prin încheierea din 4 martie 2009.
În motivarea acestei solicitări, reclamanții au arătat că potrivit nr.504/2006 și adresei nr. 24872/2006 a S, volumul maxim de masă lemnoasă ce poate fi recoltat în anul 2008 de către persoanele fizice este de 5 /an/ha, că alocarea cotei cerute este justificată, în condițiile în care alți proprietari au primit cote de 2 mc, 4 sau chiar mai mari.
Au arătat reclamanții că în anul 2008 au recoltat 182 și că diferența de recoltat este de 152,85
În susținerea acțiunii reclamanții au depus înscrisuri la dosar și au solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare la dosar, precum și o serie de completări, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, justificat de faptul că nu există nici un act normativ care să dispună recoltarea unui volum de 2 mc/an/ha, că potrivit art. 59 alin. 2 din Codul Silvic, volumul maxim de lemn ce se poate recolta anula nu poate depăși posibilitatea anuală și că Ocolul Silvic a autorizat exploatarea întregului volum de masă lemnoasă prevăzut în amenajamentul silvic pentru suprafața de teren forestier proprietatea reclamanților, în conformitate cu art. 59 alin. 1 din Codul Silvic.
Prin sentința nr. 429 din 1 aprilie 2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit disp. art. 7 alin. 1 din nr.914/2007 privind aprobarea repartizării pe județe a volumului maxim de lemn care poate fi recoltat în anul 2008, repartizarea pe deținător se face de către Inspectoratul teritorial d e regim silvic și de vânătoare
Prin adresa emisă de acesta sub nr. 24872/28.12.2007 către Ocolul Silvic (fila 34 dosar), s-a adus la cunoștință volumele maxime ce pot fi recoltate în anul 2008, menționându-se faptul că responsabilitatea privind repartizarea cotelor de tăiere pe proprietari este a codului silvic, care trebuie să respecte prevederile nr.HG 1262/2007.
Respectând aceste dispoziții, ocolul Silvic, prin adresa de la fila 35 dosar, a comunicat reclamanților posibilitatea suprafeței forestiere, respectiv volumul maxim de recoltat în anul 2008, prin raportarea volumului maxim de masă lemnoasă aferent ocolului Silvic - de 4.800 la suprafața de pădure deținută de aceștia în proprietate, pentru care s-au emis actele de punere în valoare și respectiv autorizația de exploatare. Pentru anul 2008 aceste acte au fost emise la data de 24.11.2008, fiind depuse la filele 72-73 dosar.
Dispozițiile nr. 504/2006, invocate de reclamanți ca temei al cererii formulate se referă la faptul că volumul produselor de igienă nu poate depăși cantitatea de 5 mc/an/ha/, însă nu există nici un act normativ care să dispună recoltarea unui volum de 2 mc/an/ha, ci, dimpotrivă, prin art. 59 alin. 2 din Legea nr.46/2008 se prevede că volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăși posibilitatea anuală - aceasta fiind unicul criteriu de atribuire a volumului de masă lemnoasă.
Așa fiind, instanța a constatat că drepturile de exploatare a reclamanților nu au fost încălcate, că aceștia au primit pentru anul 2008 acte de punere în valoare și autorizație de exploatare prin raportarea la posibilitatea anuală repartizată pe întreg Ocolul Silvic - acte neanulate, care nu au constituit obiectul acțiunii formulate - și prin urmare, aceștia nu pot solicita majorarea cotelor alocate ce au fost stabilite pe baza unei scheme.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs reclamanții.
În motivare, au arătat că ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr.504/2006 și adresa nr. 24842/2008 a Inspectoratului teritorial d e regim Silvic și Vânătoare S permit recoltarea unui volum de masă lemnoasă (igienă) care nu trebuie să depășească cantitatea de 5 mc/an/hectar, ceea ce presupune în mod logic, că orice cantitate de masă lemnoasă (igienă) mai mică de 5 mc/an hectar este permisă la recoltare.
Instanța a omis de asemenea faptul că reclamanții au demonstrat atât prin adresa nr. I 2836/16.11.2007 a Romsilva - Direcția Silvică B și Ocolul Silvic, cât și prin concluziile scrise depuse la termenul din 01.04.2009, că anumiți proprietari din cadrul Direcției Silvice B au primit în mod preferențial de la pârâtă cote mai mari de masă lemnoasă decât li s-ar fi cuvenit conform amenajamentelor silvice în vigoare (posibilitatea anuală de recoltare conform suprafeței de pădure deținută) și pe cale de consecință reaua credință a pârâtei este mai mult decât evidentă în rezolvarea cererii lor.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare ( 9 -10 dosar), intimata Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
S-a arătat că până la apariția noului Cod Silvic aprobat prin legea nr.46/2008, în vigoare la 30.03.208, repartizarea cotei anuale de masă lemnoasă s-a realizat cu respectarea următoarelor acte normative:
- ordinul AP. nr. 914/2007 privind aprobarea repartizării pe județele a volumului maxim de lemn pe picior care poate fi recoltată în anul 2008 din pădurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice de drept privat și a persoanelor fizice și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, la art. 7 alin. 1 dispune că repartizarea pe deținători (ocoale silvice) a volumelor de masă lemnoasă pe picior se face de către inspectorul teritorial d e regim silvic și de vânătoare.
- Art. 1 alin. 6 din nr.HG 1262/2007 dispune că repartizarea pe proprietari a volumelor de lemn pe picior se face de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau prestarea de servicii silvice, în continuare alin. 7 dispunând că volumele de lemn pe picior se stabilesc prin aplicarea procentului de 83% la posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentele silvice în vigoare.
Odată cu apariția Codului silvic aprobat prin Legea nr.46/2008, în vigoare de la 30.03.2008, volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri nu poate depăși posibilitatea stabilită prin amenajament silvic, conform art. 59 alin. 1.
2 al art. 59 din Codul silvic dispune că volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăși posibilitatea anuală, acesta fiind unicul criteriu de atribuire a volumului de masă lemnoasă.
Prin adresele S nr. 2410/02.02.2007 și nr. 24872/28.12.2007, înregistrate la B sub nr. 710/14.02.2007, respectiv 88/--01.2008, rezultă că "în conformitate cu prevederile nr. 504/2006, volumul produselor de igienă nu poate depăși cantitatea de 5,0 mc/an/ha".
Aceste instrucțiuni nu obligă unitatea la atribuirea unui anumit volum de masă lemnoasă, ci dispun ca odată cu aplicarea normelor privind repartizarea pe proprietari, respectiv nr.HG 1262/2007, să nu fie depășit volumul de 5 mc/an/ha.
Instrucțiunile au fost aplicate până la apariția noului Cod silvic, la 30.03.2008, urmând ca ulterior, singurul criteriu de atribuire să fie posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentele silvice, cu aplicabilitate obligatorie.
S-a precizat că posibilitatea decenală prevăzută în amenajamentul reclamanților este de 1619 mc masă lemnoasă, iar orice depășire a posibilității anuale de recoltare se scade din diferența rămasă, astfel încât la sfârșitul deceniului aceasta să nu fie depășită.
Din analiza motivelor de recurs, a considerentelor sentinței recurate și a probelor administrate în cauză, prin prisma dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă,Curteaconstată că recursul este fondat.
Potrivit prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde, printre altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților,
Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, care consacră rolul activ al instanței de judecată, judecătorul este în drept, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare. Tot astfel, în condițiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Aceștia vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În speță,Curteaconstată că, prin sentința recurată, instanța de fond nu a procedat la o cercetare integrală a motivelor de fapt și de drept invocate prin acțiunea dedusă judecății.
Pentru a preveni orice eroare privind aflarea adevărului în cauză, se impune ca instanța să determine care este posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentul silvic în funcție de care se calculează volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri, administrând în acest sens probele necesare, prin care să se lămurească dacă reclamanții sunt îndreptățiți la alocarea cotei de masă lemnoasă solicitată pentru anul 2008.
Cum omisiunea de examinare a acestor aspecte echivalează cu necercetarea fondului, în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, va fi admis recursul declarat de reclamanți și va fi casată sentința atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 6, str. -. - nr. 11, sector 6,împotriva sentinței nr. 429 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu pârâta intimată "ROMSILVA" prin Direcția Silvică - Ocolul Silvic. - cu sediul în,-, județul
Casează sentința tribunalului căruia îi trimite cauza pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. - - -
Jud.fond:
Tehnodact./30.11.2009/ 2 ex.
Președinte:Turculeț Ana MariaJudecători:Turculeț Ana Maria, Sas Remus, Nechifor
