Obligația de a face. Sentința 227/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 227
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 4 2008, privind acțiunea formulată de reclamanta - - împotriva pârâților CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G, și G-ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din 4 2008, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea civilă formulată la 10 iunie 2005 și adresată Judecătoriei Tg-J, reclamanta - - solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligate pârâtele AVAS B, Casa de Asigurări de Sănătate Județului G, DGFP G - să mențină în vigoare convenția nr. 6630 din 2003 privind eșalonarea la plată a datoriilor sale către CAS G, precum să se dispună restituirea sumelor încasate în plus ca urmare a efectuării plăților efectuate fără să aibă cunoștință de Protocolul nr. 43 din 23 februarie 2004 încheiat între AVAS și DGFP G.
Prin sentința civilă nr. 4793 din 8 sept. 2005, pronunțată de Judecătoria Tg- s- respins acțiunea reclamantei împotriva AVAS B și DGFP G pe fondul cauzei și pentru lipsa calității procesuale pasive față de Casa de Asigurări de Sănătate G.
Prin decizia nr. 481 din 20 iunie 2006, Tribunalul Gorj - Secția civilă respinge apelul reclamantei declarat împotriva sentinței instanței de fond, iar Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 3267 din 24.11.2007 admite recursul, casează ambele hotărâri cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Gorj - Secția contencios administrativ.
După rejudecare, se pronunță sentința nr. 903 din 20 martie 2007 prin care se admite acțiunea reclamantei împotriva pârâtei AVAS care este obligată să restituie suma de - lei nelegal încasată și - lei achitată în plus față de graficul de eșalonare.
Prin decizia nr. 6673 din 34 oct. 2007 Curtea de Apel Craiova admite recursul declarat de AVAS B, casează sentința și trimite cauza spre rejudecare cu precizarea că se impune se stabili obiectul acțiunii și competența față de acesta.
După reînregistrarea dosarului, pârâtul AVAS B depune la dosar întâmpinare prin care invocă necompetența materială a tribunalului, excepția prematurității acțiunii față de lipsa procedurii prealabile, excepția prescripției dreptului la acțiune iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr.454 din 4 martie 2008, declinat competența de soluționare a cererii pentru obligație de a face și pretenții formulată de reclamanta - - împotriva pârâților AVAS, Casa de Asigurări de Sănătate Județului G, DGFP G - în favoarea Curții de APEL CRAIOVA, reținând că în conformitate cu art. 44 și 45 din OUG 51/1998 litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică, în care AVAS este parte, se soluționează cu respectarea Cap. IX . care în ce privește competența materială a instanței, stabilește fără nici un echivoc că cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele preluate de AVAS inclusiv cele formulate pentru angajarea răspunderii civile a persoanelor fizice și juridice, altele decât debitorii prevăzuți la art. 38 sunt de competența curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau după caz domiciliul pârâtului și se judecă de urgență și cu precădere.
În speță, reclamanta a solicitat ca pârâtele să mențină în vigoare Convenția 6630 din sept. 2003 privind eșalonarea la plată a datoriilor către CAS
Prin Protocolul nr. 4 din 23 febr.2004 încheiat între CAS și AVAB au fost transferate debitele restante de la CAS la AVAB, astfel că debitorii caselor de asigurări de sănătate urmau să-și achite sumele restante în contul AVAB.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL CRAIOVA sub nr- și s-a dispus citarea legală a părților.
La 22.05.2008, CAS Gad epus întâmpinare prin care a arătat că odată cu cesionarea creanțelor prin OG nr. 95/2003, obligațiile - - au fost cesionate către AVAS B, încheindu-se protocolul nr. 04/23.02.2004 fiind emisă totodată și somația colectivă pentru plata afișată la sediul CAS G pentru debitorii aflați în evidența AVAS și transferați la CAS G printre care se află și reclamanta.
Se arată că în prezentul dosar, obiectul cauzei este nelămurit, petenta revenind asupra cererii de chemare în judecată, respectiv respectarea convenției nr. 6630/2003 încheiată de CAS G cât și restituirea sumelor decontate în plus astfel că impune ca aceasta să-și precizeze acțiunea.
La data de 05.06.2008, reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând instanței anularea prevederilor adresei nr. 11836/01.04.2005, menținerea convenției nr. 6630/01.09.2003 și menținerea facilităților acordate în sensul că din suma eșalonată la plată de 322.944.332 lei, reprezentând dobânzi și penalități beneficiază de o reducere de 50% la plata acestora, respectiv beneficiază de suma de 161.472.166 lei ce este datorată de CAS
Totodată, a solicitat restituirea sumelor de 14.390.834 lei de la CAS G plătiți în plus față de grafic și de 161.999.926 lei de la AVAS B, sumă încasată necuvenit de aceasta.
Examinând cauza prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanța apreciază neîntemeiată.
Prin cererea înregistrată la nr. 8196 din 10.06.2005 pe rolul Judecătoriei Tg. J, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu AVAS B, CAS G și DGFP să se respecte convenția nr. 6630/01.09.2003 privind eșalonarea la plata datoriilor și obligarea la restituirea sumelor încasate în plus.
La 08.09.2005 (fila 63 din același dosar) reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind restituirea sumelor încasate în plus de către AVAS B solicitând doar obligarea acestei părți să respecte Convenția nr. 6630/01.09.2003.
Deși dosarul a parcurs mai multe cicluri procesuale, abia la 04.03.2008, în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanta solicitat anularea adresei nr. 11836/01.04.2005 emise de AVAS B prin care aceasta îi comunică reclamantei că facilitățile acordate potrivit Convenției nr. 6630/01.09.2003 au fost anulate.
Acestui act administrativ, prin care AVAS, comunică reclamantei faptul că au fost anulate înlesnirile de plată acordate în baza convenției încheiate, îi sunt aplicabile termenele stabilite prin art. 11 alin. 1 și 2 din Legea contenciosului administrativ, respectiv termenul de 6 luni care reprezintă regula, cu excepția reglementată de alin. 2 al aceluiași articol - un an de la data emiterii actului.
Or, în cauză, reclamanta a solicitat la 04.03.2008 anularea actului administrativ emis la 01.04.2005 și aflat în posesia reclamantei întrucât a fost depus la aceasta la 10.06.2005 la Judecătoria Tg. J, odată cu introducerea acțiunii.
În consecință, având în vedere termenele reglementate prin dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 cererea privind anularea actului nr. 11836/2005 emis de AVAS este tardivă.
Mai mult, întrucât cererea în anulare a actului s-a făcut direct în instanță, aceasta este și inadmisibilă, întrucât nu s-a efectuat anterior sesizării instanței, procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. 1 din aceeași lege, în sensul de a solicita autorității emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ atacat în termen de 30 de zile de la comunicarea acestuia.
În raport de excepțiile reținute privind actul administrativ prin care reclamantei i-au fost anulate înlesnirile la plată și capătul de cerere privind obligarea AVAS să respecte convenția este inadmisibilă.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ, cu dispozițiile art. 18 din același act normativ și care prevede soluțiile ce se pot pronunța în soluționarea acestor acțiuni, se reține faptul că instanța de contencios administrativ nu poate obliga o autoritate publică să respecte o convenție, mai ales în condițiile în care o astfel de autoritate și-a exprimat opinia cu privire la cele solicitate de reclamntă printr-un act cu un conținut contrar celui solicitat de reclamantă.
În ceea ce privește pretențiile solicitate de reclamantă, apreciate de aceasta ca fiind încasate în plus, instanța le apreciază prescrise.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din OUG nr.51/1998, termenul de prescripție a acțiunilor îndreptate împotriva AVAS este de 6 luni de la data la care s-a cunoscut sau trebuia să se cunoască faptul sau actul pe care se întemeiază acțiunea dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau încheierii actului dacă legea nu prevede un termen mai scăzut.
Având în vedere aceste considerente instanța urmează să respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - -, cu sediul în loc., jud. G, împotriva pârâților CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE G, cu sediul în loc. Tg. J,-, jud. G, cu sediul în B, sector 1,-, și G-ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ, cu sediul în loc., jud. având ca obiect obligația de a face.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. G
Ex.6//27.10.2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti
