Obligația de a face. Decizia 264/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA nr. 264/CA/2009 - R
Ședința publică
din 29 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Băltărete Savina Președinte secție
- - - Judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela Grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B -, cu sediul în O, Șoseaua km.4, județul B împotriva Sentinței nr. 503/CA/2008 din 10.11.2008pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-, - 78.5, având ca obiect OBLIGAȚIA DE A FACE.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, fiind achitată taxa de timbru în valoare de 2 lei prin chitanța seria - nr.- din 30.12.2008 și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 22 aprilie 2009, susținerile părții fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când, având nevoie de timp în vederea deliberării, a fost amânată pronunțarea pentru data de 29 aprilie 2009, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr.503/10.11.2008 Tribunalul Bihora admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Asigurări de Sănătate B și în consecință a obligat pârâta să revoce în parte adresa nr.331 din 19.12.2007 în sensul înlăturării din cuprinsul ei a mențiunilor privind " nerespectarea tematicii de control ", " depășirea competențelor stabilite prin ordinul de serviciu ", " neglijență repetată în efectuarea lucrărilor " și " nerespectarea principiilor de conduită ale funcției și funcționarului public " de către corpul de control, respingând celelalte capete de cerere.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin adresa ce face obiectul litigiului, directorul general al pârâtei a întocmit un veritabil rechizitoriu la adresa echipei de control, deși avea obligația să examineze temeinicia și legalitatea raportului de control primit spre aprobare și nu să cerceteze și să aducă atingere profesionalismului echipei de control.
În ce privește afirmația conform căreia " funcționarii au obligația să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale", instanța a reținut că aceasta este o remarcă generică adresată tuturor funcționarilor publici, considerent pentru care nu a obligat pârâta să o revoce.
Referitor la plata daunelor morale, instanța a reținut că prin adresa comunicată reclamantului nu i s-a creat nici un prejudiciu moral, care să justifice acordarea unor daune morale.
În ce privește precizarea de acțiune, prin care a solicitat să se constate dreptul său de a se adresa instanței de contencios administrativ și că atribuțiile și competențele Spitalului de balneofizioterapie sunt prevăzute prin Ordonanța nr.109/31.08.2000, instanța a reținut că aceasta este inadmisibilă, reclamantul având dreptul să solicite realizarea dreptului și prematură, nedemonstrându-se încălcarea acestui drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând modificarea ei în parte în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului, ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului său pârâta arată că acțiunea este lipsită de obiect, întrucât reclamantul a solicitat revocarea parțială a rezoluției cuprinsă în adresa nr. 331/19.12.2007 emisă de instituția sa, ori această adresă nu cuprinde nici o rezoluție.
De asemenea, învederează că acțiunea este inadmisibilă, întrucât reclamantul: - nu face dovada că este persoană vătămată, în interpretarea prevederilor art. 2 lit. a) din Legea nr.554/2004;
- a existenței vreunui act administrativ, astfel cum este definit de art.2 lit. c) din Legea nr.554/2004;
- a existenței vreunui drept vătămat, în interpretarea prevederilor art.2 lit. o) din Legea ner.554/2004;
- a existenței interesului legitim privat, astfel cum este definit de art.2 lit. p) din Legea nr.554/2004.
În ce privește fondul cauzei, pârâta arată că prin adresa contestată ordonatorul instituției a atras atenția membrilor corpului de control asupra nerespectării tematicii de control, respectiv " Respectarea contractului cu CAS B/2007 ", în raportul de control întocmit avându-se în vedere și aspecte ce nu se regăsesc în tematică, cum ar fi:
" Verificarea calității regimului hotelier oferit ",
" internărilor efectuate în secțiile unităților spitalicești ",
" recomandărilor de investigații paraclinice ", etc. urmărindu-se ca obiective " evaluarea economicității, eficacității și eficienței cu care Spitalul utilizează sumele contractate " precum și " Consiliere managerială ".
Actele normative care guvernează relația contractuală existentă între CAS B și furnizorii de servicii medicale nu prevăd nici o obligație din partea instituției pârâte de a consilia managerial acești furnizori, astfel că nu se impune controlarea lor din punct de vedere managerial.
În raportul de control, deși s-au propus măsuri de sancționare a furnizorului de servicii medicale, nu s-au indicat actele normative încălcate.
Ordonatorul instituției are atât dreptul cât și obligația de a îndruma activitatea compartimentelor CAS B și a biroului de control, iar când constată nereguli, poate da îndrumări salariaților în vederea remedierii, reamintindu-le prevederile legale referitoare la funcția și funcționarul public, iar instanța de fond a scos din contextul frazei " neglijența repetată în efectuarea lucrărilor ".
Referitor la anularea expresiei " nerespectarea principiilor de conduită ale funcției și funcționarului public ", art.15 al.1) din Legea nr.7/2004 privind codul d e conduită al funcționarilor publici, prevede că " în procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform prevederilor legale ".
În ce privește obligarea sa la plata sumei de 304,3 lei cheltuieli de judecată, arată că atât cererea de chemare în judecată cât și precizarea de acțiune au fost formulate de către reclamant și nu de apărătorul său.
Ori, pentru motivarea verbală a cererii precizate a reclamantului, la care apărătorul său n-a avut nici o contribuție, nu se justifică acordarea cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate prevederile art.299 și art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă, Legea nr.188/1999 și Legea nr.554/2004.
Intimatul, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că sentința este temeinică și legală.
Verificând excepțiile invocate prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Referitor la lipsa de obiect a acțiunii, întrucât adresa contestată n-ar purta nici o rezoluție, motivul de recurs este neîntemeiat, întrucât în petitul acțiunii reclamantul arată în concret care este obiectul acțiunii, respectiv revocarea rezoluției, calificată evident greșit ca fiind rezoluție.
În ce privește inadmisibilitatea acțiunii pentru că:
- reclamantul n-ar fi persoană vătămată;
- n-ar exista vreun act administrativ, vreun drept vătămat și vreun interes legitim privat;
sunt de reținut următoarele:
Potrivit art.8 din Legea nr.554/2004, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice emitente, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că pentru sesiza instanța de contencios administrativ, prima condiție ce trebuie îndeplinită este existența unui act administrativ unilateral, emis de o autoritate publică, iar a doua condiție ca actul respectiv să-l vatăme pe reclamant într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim.
În interpretarea prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr.554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Prin adresa nr.331/19.12.2007, ce face obiectul acțiunii, președintele - director general al CAS BOa răspuns corpului de control la adresa nr. /12.11.2007, înregistrată sub nr. DG 7407/12.11.2007, comunicându-i două atribuții stabilite în sarcina organelor de control prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al CAS B și obligația acestora rezultată din exercitarea atribuțiilor respective, dezvoltând observațiile sale asupra actului de control.
În finalul adresei a menționat ce prevede art.77 alin. 2 lit. b) din Legea nr.188/1999 și a concluzionat că măsurile propuse în urma misiunilor de control vor fi motivate în fapt și în drept și vor fi în concordanță cu prevederile legale și contractuale dintre părți.
Raportul de control înregistrat sub nr. DG 7236/05.11.2007 a fost aprobat de președintele - Director General al pârâtei cu excepția măsurii nr.4, cu observațiile cuprinse în rezoluția pusă pe actul de control,solicitând revizuirea măsurii.
La observația președintelui - director general al pârâtei inserată pe Raportul de control, echipa de control, din care a făcut parte și reclamantul, a răspuns prin adresa nr. BC 1019/12.11.2007, înregistrată sub nr.7407 în aceeași zi la pârâtă, expunându-și punctul ei de vedere.
Or, adresa nr. 331/19.12.2007 reprezintă detalierea observațiilor președintelui - director general al pârâtei asupra actului de control, ca răspuns la punctul de vedere al echipei de control, asupra observației inserată pe raport, comunicat acesteia prin adresa nr. BC 1019/12.11.2007 ( filele7,8,9,10 din dosarul de fond ), enunțând și unele atribuții și obligații ce revin acesteia din Regulamentul de Organizare și Funcționare al CAS B și din Legea nr.188/1999.
Din conținutul actelor - adrese menționate, rezultă fără nici un dubiu, că adresa contestată constituie o corespondență administrativă purtată între președintele - director general al pârâtei și echipa de control din cadrul său, din care a făcut parte și reclamantul, urmare a observației inserată de președinte pe raportul de control, adresă care nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturile juridice dintre corespondenți, neavând calitate de act administrativ unilateral, în interpretarea prevederilor art.2 lit. c) din Legea nr.554/2004.
În consecință, adresa contestată nu poate face obiectul controlului de legalitate din partea instanței de contencios administrativ, considerente pentru care, în baza art. 312 raportat la art. 316 Cod Procedură Civilă și art.20 din Legea nr.554/2004, curtea urmează a admite ca fondat recursul și a modifica sentința în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantului.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 Cod Procedură Civilă, intimatul reclamant va fi obligat să plătească recurentei suma de 2,15 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B -, cu sediul în O, Șoseaua km.4, județul B împotrivaSentinței nr. 503/CA/2008 din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bihorîn contradictoriu cu intimatul reclamant din O,-, - 78.5, pe care o modifică în sensul că:
RESPINGE în întregime acțiunea.
OBLIGĂ intimatul la plata către recurenta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B - Oas umei de 2,15 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 aprilie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Red.dec. - în concept 29.04.2009
Jud. fond
Tehnored. - 30.04.2009
2 exemplare
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Sotoc Daniela, Marinescu Simona
