Obligația de a face. Decizia 292/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.292/CA
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202, împotriva sentinței civile nr.151 din 19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu sediul în M,-, - bis,.58, județul C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri sau alte motive de amânare, constată dosarul în stare de judecată și având în vedere că recurenta solicită judecata în lipsă. Conform art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 151/19.02.2009 a Tribunalului Constanțas -a respins excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată și a fost admisă în parte acțiunea reclamantului, formulată în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fiind obligată pârâta la validarea/invalidarea hotărârii nr. 3667/27.04.2007emisă de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, iar capătul de cerere privind obligarea la plata daunelor morale și a penalităților de întârziere a fost respins.
Pentru a pronunța această soluție a reținut instanța de fond că a fost investită cu cererea înregistrată la data de 10.11.2008, prin care reclamantul în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia să valideze Hotărârea nr. 3667/27.04.2007 a Comisiei Județene C pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, obligarea la plata daunelor morale în sumă de 10.000 euro și penalități de 200 lei pe fiecare zi de întârziere.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin Hotărârea nr. 3667/27.04.2007, Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 a acordat compensații bănești pentru bunurile abandonate de autorii său statului bulgar.
A mai arătat reclamantul că, deși, potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 republicată, Comisia centrală avea obligația ca în termen de 60 de zile să valideze Hotărârea Comisiei Municipiului C, nici până în prezent nu a primit nici un răspuns.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998, art. 8, 18 alin. 1,5 din Legea nr. 554/2004.
În susținerea cererii au fost anexate hotărârea nr. 3667/27.04.2007, cererea adresată pârâtei și confirmarea de primire acesteia.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii motivat de împrejurarea că reclamantul a solicitat doar validarea hotărârii, iar instanța nu se putea substitui autorității competente și să oblige la soluționarea favorabilă a cererii.
Reclamantul a solicitat obligarea la validare/invalidare și nu doar validarea hotărârii.
Față de această precizare pârâta a invocat excepția tardivității formulării modificării cererii de chemare în judecată.
Instanța a apreciat că reclamantul nu și-a modificat obiectul cererii de chemare în judecată, ci doar a precizat că dorește soluționarea cererii sale, în sensul de validare/invalidare, astfel, instanța a respins ca nefondată excepția invocată de pârâtă.
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin hotărârea nr. 3667/27.04.2007 Comisia Județeană C pentru aplicarea legii nr. 9/1998 a aprobat cererea formulată de reclamant, în calitate de moștenitor al defunctului.
La data de 12.08.2008 și 07.10.2008 reclamantul a formulat notificare, având în vedere că pârâta nu a emis decizia de validare sau invalidare a hotărârii.
În drept, art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 arată că în termen de 60 de zile, comisia centrală va analiza contestația și va valida sau invalida măsurile stabilite de comisia județeană și a Municipiului
În speță, deși hotărârea a fost adoptată la 27.04.2007, pârâta nu a emis ordinul de validare sau invalidare a Hotărârii nr. 3667/27.04.2007 a Comisiei Județene
Autoritatea nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998 în termenul legal, astfel că instanța în baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a obligat pârâta să emită un ordin de validare sau invalidare a Hotărârii nr. 3667/27.04.2007.
Cât privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune morale în sumă de 10.000 euro și penalități de 200 lei pe fiecare zi de întârziere până la emiterea actului administrativ solicitat, instanța l-a respins ca nefondat.
Potrivit art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 "obligația de a emite actul administrativ se va face în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii", iar alin. 2 prevede că "în cazul în care termenul nu este respectat, reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere".
Din interpretarea textului de lege menționat a rezultat că, numai după expirarea termenului de executare, instanța putea decide asupra daunelor ce i s-ar fi cuvenit reclamantului pentru întârziere, care trebuie dovedite, printr-o nouă cerere depusă în faza executării silite.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis în parte acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, arătând că în evidențele sale se află hotărârea nr. 3667/27.04.2007 emisă de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, însă, dat fiind numărul M de dosare înaintate spre soluționare, nu a putut fi respectat termenul de recomandare de 60 de zile prevăzut de art. 7, alin.3 din Legea nr. 9/1998.
În drept au fost invocate prevederile art. 3041proc. civ. Legea nr. 9/1998, HG nr. 1277/2007, OG nr.94/2004 și Legea nr. 554/2004.
Examinând recursul în raport de dispozițiile art. 3041proc. civ, Curtea va reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea nr. 3667/27.04.2007 s-a aprobat cererea reclamantului privind acordarea compensațiilor cuvenite în urma abandonării bunurilor certificate ca fiind în patrimoniul defunctului în localitatea M, județul, Bulgaria.
În conformitate cu prevederile art. 7 din legea nr. 9/1998, în termen de 60 de zile de la data adoptării hotărârii de către comisia județeană, comisia centrală va valida sau invalida această hotărâre.
Prin OUG nr. 25/2007s-a stabilit ca atribuțiile comisiei centrale să fie îndeplinite de vicepreședintele, care are competența de a dispune, prin decizie, plata despăgubirilor, sau de a emite decizie de invalidare, motivat.
Așadar, de la data emiterii hotărârii comisiei județene de aprobare a cererii intimatului reclamant, cu respectarea termenului de recomandare de 60 de zile, prevăzut de art. 7 din Legea nr. 9/1998, Cancelaria Primului Ministru era obligată să emite decizia de validare sau invalidare, după caz.
Neprocedând astfel, revine instanței de judecată competența de a impune respectarea acestei obligații prin forța sa coercitivă, reglementată, în situația de față, prin dispozițiile art. 18, alin.1 din Legea nr. 554/2004.
Nu pot fi apreciate ca întemeiate susținerile recurentei în ceea ce privește circuitul actelor juridice analizate de Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, obligația de emitere a deciziei de validare/invalidare luând naștere de la data adoptării hotărârii comisiei județene, iar neîndeplinirea sa în interiorul termenului de 60 de zile dă posibilitatea părților interesate să obțină respectiva decizie prin intermediul instanței de judecată.
Prin urmare, dată fiind corecta interpretare de către instanța de fond a dispozițiilor cuprinse în art. 7 din Legea nr. 9/1998, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 312 raportat la dispozițiile art. 3041și 304, pct. 9 proc. civ, va menține această sentință ca legală și temeinică, prin respingerea recursului formulat de B ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202, împotriva sentinței civile nr.151 din 19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu sediul în M,-, - bis,.58, județul C, având ca obiect obligația de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 iunie 2009.
Pt. președinte, - -, aflată în,semnează cf. art. 261(2) pr.civ.președinte instanță | Pt. judecător, - -, aflată în,semnează cf. art. 261(2) pr.civ.președinte instanță | Judecător, - - |
Pt. grefier, - -, aflată în,semnează prim grefier |
02 iulie 2009
jud.fond.
red.dec.jud.
2 ex./27.07.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
