Obligația de a face. Decizia 2922/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2922/2008
Ședința publică din 08 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 2367 din 16 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, CASA LOCALĂ DE PENSII - S M și -, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurentul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în data de 17.11.2008 s-a depus la dosarulun înscrisdin partea recurentului la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru pentru recursul promovat în cauză (11-12).
Recurentul depune la dosarul cauzei o notificare și arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Recurentul solicită admiterea recursului și casare sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele depuse pe larg în scris. În susținere acesta a arătat că a făcut două sesizări la Casa Județeană de Pensii, dar răspunsul primit la cea de-a doua sesizare nu este cel așteptat.
CURTEA
deliberând, reține că
Prin sentința civilă nr. 2367, pronunțată la data de 16 septembrie 2008 în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșa fost respinsă acțiunea promovată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, CASA DE PENSII S M, și - al Casei Locale de Pensii S
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 404 din 18.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pârâții au fost obligați să soluționeze cererile înregistrate de reclamant la data de 16.11.2008 și respectiv 21.11.2007, cereri prin care s-a solicitat recalcularea pensiei potrivit dispozițiilor Legii nr. 19/2000, precum și eliberarea unei copii de pe dosarul de pensionare. Sentința civilă sus menționată a rămas irevocabilă prin nerecurare la data de 23.04.2008, iar în dispozitivul acesteia nu este prevăzut un termen până la care obligația trebuie îndeplinită, situație în care acesta este de cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Prin cererea înregistrată sub nr. 93908 din 09.06.2008 reclamantul a reiterat solicitările cuprinse în cele două cereri înregistrate în luna noiembrie 2007 și care au făcut obiectul dosarului nr-.
În condițiile în care acțiunea a fost promovată anterior expirării termenului de 30 de zile și având în vedere că la scurt timp de la expirarea acestui termen, reclamantului i s-a comunicat prin adresa nr. 93908 din 09.06.2008 informațiile solicitate, respectiv informațiile legate de recalcularea pensiei cât și înscrisurile avute în vedere la stabilirea și recalcularea pensiei, instanța de fond a apreciat că sancțiunea amenzii nu se mai justifică, motiv pentru care cererea a fost respinsă potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal reclamantul G solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate în temeiul legilor în vigoare.
Dezvoltându-și motivele de recurs, reclamantul a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală, soluționarea procesului făcându-se fără a se intra în cercetarea fondului deși a prezentat acte doveditoare de încălcare a legii.
Reclamantul a relevat împrejurarea că prin adresa nr. 93908/09.06.2008 a fost contrazisă comunicarea făcută prin adresa nr. 95839/28.07.2008 cu privire la recalcularea pensiei prin care i se recunoaște faptul că a beneficiat de sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru precum și temeiul legal al acestui spor, iar prin preavizul de calcul nu reiese că acest spor a fost valorificat la pensie.
Reclamantul a considerat că instanța de fond nu a avut rol activ, prin faptul că nu a cerut lămuri pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M în acest sens, neluând în considerare actele depuse de el pentru dovedirea stagiului de cotizare, pârâta urmărind ca prin emiterea unei noi decizii de pensionare, acțiunea sa să rămână fără obiect, fiindu-i astfel încălcate drepturile prevăzute de lege.
În final, reclamantul a arătat că prin utilizarea salariului de încadrare înregistrat în carnetul de muncă, respectiv 725 lei, ca urmare a cererilor sale în decurs de 4 ani, intimata îi acordă dreptul său salarial doar parțial, iar pentru perioada 04.03.1968 - 31.08.1968 și 01.09.1968 - 28.02.1969, îi utilizează tot salariul minim, făcând prin aceasta o discriminare față de alte dosare de pensionare cărora li s-au aplicat dispozițiile Legii nr. 76/1973 incidente și în cazul său.
Intimatele nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Analizând recursul declarat de către reclamantul G prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.24 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004, dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive si irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, iar dacă termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
În speță se poate observa că ipoteza normei legale nu este întrunită întrucât probele administrate în cauză evidențiază fără echivoc împrejurarea că autoritatea publică pârâtă, obligată - prin sentința civilă nr.404/2008 - să soluționeze cererile reclamantului și-a îndeplinit obligația oferind o soluție cererilor formulate. Împrejurarea că reclamantul nu este mulțumit de răspunsul oferit respectiv de conținutul acestuia nu este relevant întrucât prin dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004, legiuitorul a urmărit să înfrângă refuzul autorității de a executa o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată în materia contenciosului administrativ și nu să impună acesteia conținutul dorit de reclamant în soluționarea cererilor.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către reclamantul G ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. raportat la art.24 din Legea nr.554/2004 urmează să îl respingă și să mențină în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 2367 din 16 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - G - - -
Red.
Dact./2 ex./10.12.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
