Obligația de a face. Decizia 3012/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 3012/2008
Ședința publică din 15 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1474 din 08.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurentul, pentru intimatul C, consilier juridic, lipsă fiind pârâtul
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 28.11.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului C, prin care a solicitat respingerea recursului, din care un exemplar s-a comunicat cu recurentul.
În data de 12.12.2008, intimatul a trimis la dosar prin fax întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Părțile au învederat instanței că, nu au de invocat excepții sau de formulat cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, la dosarul cauzei sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea de a emite ordinul de acordare a gradației de merit, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse pe larg prin memoriul de recurs și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului pe fond în dezbateri judiciare. A susținut că, este profesor din 1976, că a primit 47 de puncte și că poate minim 14 -15 puncte dovedi cu acte.
Reprezentantul intimatului Cas olicitat respingerea recursului pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
deliberând, reține că,
Prin sentința civilă nr. 1474, pronunțată la data de 08 septembrie 2008 în dosarul nr- de Tribunalul Cluj au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, a lipsei procedurii prealabile și a prematurității capătului 5 de cerere.
De asemenea, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI
În primul rând, instanța de fond a analizat excepțiile invocate, constatând că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Taf ost chemat în judecată pentru a fi obligat, în cazul admiterii petitelor 1-4, la emiterea ordinului privind acordarea gradației de merit, astfel încât, având calitate procesuală pasivă sub acest aspect, excepția lipsei calității sale procesuale pasive a fost respinsă.
Referitor la excepția lipsei plângerii prealabile, tribunalul a constatat că și aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care reclamantul a formulat contestație împotriva hotărârii Inspectoratului Școlar Județean C, care a fost respinsă, astfel încât în speță au fost respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Totodată și excepția prematurității petitului 5 fost respinsă, acest petit fiind formulat doar în cazul admiterii primelor 4.
Trecând la analizarea actelor și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că acțiunea formulată este neîntemeiată, din următoarele considerente:
La data de 14.03.2008, reclamantul a depus la Inspectoratul Școlar Județean C dosarul pentru acordarea gradației de merit. În urma evaluării acestui dosar, s-a decis respingerea cererii formulate de reclamant, acesta acumulând doar 45,5 puncte, în timp ce pentru acordarea gradației de merit se cerea un minim de 50 de puncte. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat contestație, care a fost soluționată de Comisia de contestații, hotărârea definitivă fiindu-i comunicată reclamantului prin adresa nr. 3539/28.03.2008. Această comisie a acordat reclamantului 47 de puncte, acestea fiind însă insuficiente pentru acordarea gradației de merit.
Analizând actele care au stat la baza emiterii hotărârii de respingere a cererii reclamantului privind acordarea gradației de merit, tribunalul a apreciat că, în speță, au fost respectate dispozițiile Ordinului nr. 2575/2007 privind aprobarea Metodologiei de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 1 din Ordinul menționat anterior, candidatul întocmește și depune la conducerea unității de învățământ/conexe raportul de autoevaluare a activității desfășurate, însoțit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fișa de evaluare elaborată de inspectoratul școlar pentru acordarea gradației de merit. Rezultă că evaluarea candidatului pentru acordarea gradației de merit se face în funcție de documentele pe care candidatul înțelege să le atașeze fișei de autoevaluare, prin care se justifică punctajele pe care acesta și le acordă.
Or, nedepunerea de către reclamant a tuturor documentelor necesare justificării punctajelor nu poate fi imputată comisiei de evaluare, care a acordat, justificat, punctele rezultate din documentele atașate. Așa cum corect a susținut și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean C, neacordarea punctelor solicitate de către reclamant au fost urmarea nedepunerii, de către acesta, a documentelor justificative.
Tribunalul a stabilit, totodată, că nu se poate substitui Comisiei de evaluare în ceea ce privește corectitudinea punctelor acordate pentru fiecare criteriu, întrucât instanța nu se poate transforma într-un arbitru în stabilirea răspunsului corect, această atribuție fiind stabilită, prin Ordinul menționat mai sus, în sarcina inspectorului școlar de specialitate și a Consiliului de administrație din cadrul Inspectoratului Școlar Județean, respectiv în sarcina Comisiei de soluționare a contestațiilor.
Hotărârea Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean C precum și cea emisă de Comisia de soluționare a contestației fiind emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat ca fiind neîntemeiate și cererile accesorii privind acordarea gradației de merit și obligarea Ministerului Educației, Cercetării și T la emiterea unui ordin în acest sens.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins cererea formulată ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041.pr.civ.
Dezvoltându-și motivele de recurs, reclamantul a depus la Inspectoratul Scolar Județean C dosarul personal pentru acordarea gradației de merit profesori - curriculară Tehnologii 2008, care cuprinde întregul OPIS cât si anexele 1 până la 9 cu documente justificative pentru certificarea punctajelor la fiecare criteriu.
La comunicarea pe internet a rezultatelor privind evaluarea dosarului său, reclamantul a constatat că i s-au acordat 45,5 puncte și nefiind de acord cu aceasta, a depus contestația cu nr.3539/28.03.2008.
Ca urmare a contestației, Comisia de contestații i-a acordat 47 puncte, hotărârea fiind definitivă, fiindu-i comunicată cu adresa nr. 3539/04.04.2008.
A mai menționat reclamantul că punctajul minim pentru care s-au acordat gradații de merit a fost de 50 puncte.
De asemenea, reclamantul a precizat că din adresa menționată rezultă faptul că nu s-a acordat corect punctajul pe criteriile de evaluare, prezentând în continuare criteriile la care nu i-au fost acordate puncte corespunzătoare.
Pe de altă parte, reclamantul apreciază că instanța de fond a dispus în mod corect respingerea celor 3 excepții respectiv, excepția lipsei calități procesuale a pârâtului B, excepția lipsei procedurii prealabile și excepția presupusei prematurități a capătului 5 din cerere.
In concluzie, reclamantul a criticat soluția dată de către instanța de fond, n principal, pe considerentul ca "interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura/înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia iar în ubsidiar, pe considerentul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre dată cu "încălcarea/aplicarea greșită a legii", fiind încălcate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ.
Față de aceste considerente, reclamantul arată că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca nu a depus toate documentele necesare justificării punctajelor, când în realitate au fost depuse, ele existând la dosarul de fond, dar nu au fost apreciate corect de către Inspectoratul Școlar Județean
In subsidiar, reclamantul a arătat că n mod total eronat instanța de fond a apreciat că nu se poate substitui comisiei de evaluare în ceea ce privește constituirea punctajelor, acordate pentru fiecare criteriu, de fapt aceasta fiind esența dedusă judecării cauzei.
De asemenea, reclamantul a criticat hotărârea instanței de fond și în privința modului de soluționare a capetelor de cerere formulate care s-au referit la onstatarea nelegalității hotărârii Consiliului de Administrație al C și cea a hotărârii emise de către Comisia de soluționare a contestației, pretinzând că Tribunalul Cluj nu a motivat sub nici un aspect, pe ce bază constată ca fiind neîntemeiate cererile accesorii.
Intimații Inspectoratul Școlar Județean C, și Ministerul Educației și Cercetării au formulat întâmpinări.
Prin întâmpinarea depusă de Inspectoratul Școlar Județean C se solicită respingerea recursului, ca nefondat, și, pe cale de consecință, menținerea sentinței recurate.
Astfel, în opinia intimatului, motivele invocate de către recurent sunt nefondate, învederând faptul că, în urma evaluării dosarului de către comisia de evaluare și comisia de contestații din cadrul Inspectoratului Școlar Județean C, pe baza documentelor depuse de către reclamant la dosarul de acordare a gradației de merit precum și în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit și a salariului de merit, reclamantul nu a întrunit punctajul necesar acordării gradației de merit și, prin urmare, în mod justificat nu i-a fost acordată gradația de merit.
Pe de altă parte, intimatul arată că diferențele înregistrate între punctajul acordat la autoevaluare de către domnul și cel acordat de către Inspectoratul Școlar Județean C au constat, aproape în totalitate, în lipsa documentelor doveditoare, pe care reclamantul nu a înțeles să le depună la dosarul de acordare a gradației de merit, motiv pentru care neîntrunind punctajul necesar acordării gradației de merit, reclamantului nu i-a fost acordată gradația de merit în temeiul dispozițiilor reglementate de Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit și a salariului de merit, aprobată prin nr. 2575/09.11.2007.
Intimatul Ministerul Educației, Cercetării și T, a solicitat, de asemenea, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate și respingerea recursului ca neîntemeiat arătând că în speță, instanța de fond în mod corect a apreciat că au fost respectate dispozițiile Ordinului nr. 2575/2007 privind aprobarea Metodologiei de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar, iar hotărârea Consiliului de Administrație a C și cea emisă de Comisia de soluționare a contestației au fost apreciate că sunt temeinice și legale.
Analizând recursul declarat de către reclamantul prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
În scopul obținerii gradației de merit potrivit metodologiei adoptate prin Ordinul nr.2575/2007, reclamantul a depus la data de 14 martie 2008, la Inspectoratul Școlar Județean C dosarul cu documentația aferentă; în urma evaluării acestuia, s-a decis respingerea cererii formulate de reclamant, acesta acumulând 45,5 puncte. Împotriva hotărârii de respingere, reclamantul a formulat contestație iar urmare a soluționării acesteia de către Comisia de contestații a pârâtului, punctajul acordat inițial a fost modificat, reclamantul obținând 47 de puncte. Soluția adoptată de către Comisie îi este comunicată pârâtului prin adresa înregistrată sub nr.3539 din data de 28 martie 2008.
Din cuprinsul actului administrativ amintit anterior rezultă împrejurarea că punctajul acordat reclamantului, cel de 47 de puncte, este susținut de documentele depuse de acesta în susținerea cererii formulate pentru acordarea gradației de merit. Astfel, se susține de către pârât că nu i-au fost acordate reclamantului, din lipsa de documente justificative, următoarele puncte: la pct.I pentru criteriile cuprinse la lit.a, b,f,h,j,l,m,n, la pct.II pentru criteriile de la lit.a,c,d,e, la pct.III pentru criteriile de la lit.a,c, d, iar la pct.IV la criteriile de la lit.a și
Apreciind că soluția pronunțată în soluționarea contestației nu este temeinică, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ solicitând anularea acesteia precum și a actelor premergătoare cu consecința recunoașterii dreptului său de a beneficia de gradația de merit solicitată.
Trebuie stabilit de la început că verificarea actului administrativ contestat de către reclamant se va realiza din perspectiva legalității acestuia și nu a oportunității lui cunoscut fiind că doar din această perspectivă litigiul este unul de contencios de plină jurisdicție.
Ca idee generală, realizarea interesului public este totdeauna un element de legalitate, în timp ce mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt aspecte ce țin de oportunitate. Prin urmare, pârâtul nu are dreptul de a comite, în numele puterii discreționare, erori manifeste și nici de a face lucruri absurde, iar dacă aceasta se întâmplă atunci există motive ce îndreptățesc un recurs pentru exces de putere.
Prin urmare, analizând actul administrativ contestat prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Curtea apreciază că acesta este nelegal pentru următoarele considerente:
În conformitate cu Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la nr.2575/2007, reclamantul a depus documentația care atestă îndeplinirea criteriilor de acordare a gradației de merit. Astfel, după cum rezultă din probele administrate în cauză respectiv documentația depusă de reclamant la pârât și depusă în copie la dosar, în plus față de punctajul acordat de către comisie, se constată că la punctul I lit.a, la fila 45 din dosar, există înscrisul care atestă îndeplinirea acestui criteriu respectiv aprecierea întocmită de către conducătorul instituției evidențiază că pregătirea și randamentul activității profesionale s-au materializat în rezultatele obținute de elevi la clasă și în activitățile extrașcolare, iar la fila 119 există Diploma "G clasa I" acordată reclamantului pentru rezultate remarcabile obținute în formarea și educarea tinerilor astfel că îi revin în plus 2 puncte; la lit.f, i se impută reclamantului împrejurarea că nu a depus dovezi din care să rezulte că elevii pregătiți de acesta au obținut rezultate notabile în activitățile educative organizate la nivel național, însă, la fila 67 din dosar există diploma obținută de un elev al reclamantului la etapa națională a olimpiadei interdisciplinare-telecomunicații, astfel că și pentru acest criteriu i se cuvin cele 1,5 puncte. De asemenea, la pct.II, lit.c și e, pârâtul nu a acordat reclamantului punctajul stabilit cu aceeași motivare - inexistența documentelor justificative - însă, probele existente la dosar relevă fără echivoc (114, 117) faptul că acesta a desfășurat activități de mentorat, de formator prin organizarea și participarea la formarea personalului didactic respectiv la activități desfășurate în cadrul structurilor de dialog social, astfel că reclamantului îi revin și cele 2 puncte neacordate de către Comisie.
Se poate observa, așadar, că urmare a analizării documentației depuse de reclamant pentru acordarea gradației de merit în conformitate cu Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la nr.2575/2007, reclamantului îi revine un punctaj de 52,5 puncte iar actul administrativ emis de pârât în numele puterii discreționare, cuprinzând erori manifeste este nelegal.
În consecință, se poate constata că acțiunea reclamantului este întemeiată și ca atare în temeiul art.10 și urm. din Legea nr.554/2004 urmează să o admită și în consecință va constata nelegalitatea hotărârii Consiliului de Administrație al pârâtului înregistrată sub nr.3539 din data de 04 aprilie 2008 și va dispune anularea acestuia precum și a actelor premergătoare întocmite pe seama reclamantului și va obliga pârâtul să-i acorde reclamantului gradația de merit începând cu data de 01 iulie 2008.
Totodată, va obliga pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T la emiterea ordinului de acordare a gradației de merit în conformitate cu art.11 din Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la nr.2575/2007.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut împrejurarea că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate este nefondată. Astfel, este cunoscut faptul că potrivit normelor juridice instituite prin Codul d e procedură civilă,calitatea procesuală pasivăpresupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv, reclamantul fiind obligat să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În speță, pârâtul are calitate procesuală pasivă întrucât se poate susține existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății iar față de acesta se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, excepția lipsei plângerii prealabile este nefondată întrucât reclamantul a formulat contestație împotriva hotărârii Inspectoratului Școlar Județean C, care a fost respinsă, astfel încât în speță au fost respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1474 din 08 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și rejudecând cauza, admite acțiunea reclamantului și în consecință:
Constată nelegalitatea hotărârii Consiliului de Administrație al pârâtului INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN înregistrată sub nr. 3539 din data de 04 aprilie 2008 și dispune anularea acesteia precum și a actelor premergătoare întocmite pe seama reclamantului.
Obligă pârâtul să-i acorde reclamantului gradația de merit începând cu data de 01.07.2008.
Obligă pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI la emiterea ordinului de acordare a gradației de merit în conformitate cu art. 11 din Metodologia și criteriile de acordare a gradațiilor de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - G - - - - -
Red.
Dact./3 ex./19.12.2008.
Jud.fond:.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan
