Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 3013/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 3013/2008
Ședința publică din 15 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta DIN ROMANIA - LOCALA, împotriva sentinței civile nr. 1665 din 26.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații STATUL R PRIN COMUNA PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 08.12.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului Statul Român prin Consiliul Local, prin care a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționarea a cauzei, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1665 din 26 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis excepția de inadmisibilitate cu privire la HCL 58/26.08.1999, 9/21.03.2006 și 9/22.02.2007 și, în consecință, s-a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a acestor hotărâri formulată de reclamanta din România- Locală în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin com. și Consiliul Local al com..
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. Rezultă din aceste dispoziții legale, că pot face obiectul excepției de nelegalitate doar actele administrative unilaterale cu caracter individual, acestea fiind definite ca fiind actele unilaterale, expresie a manifestării de voință a unui singur subiect al raportului juridic, emise de autorități publice în scopul executării sau organizării executării legii și care privesc persoane determinate.
În acest context, tribunalul a constatat că Hotărârile Consiliului Local contestate pe calea acestei proceduri privesc însușirea de către Consiliul Local al inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al com.. Or, aceste hotărâri nu pot fi calificate ca fiind acte administrative unilaterale cu caracter individual, raportat la persoana căreia îi este destinată, astfel încât nu se circumscrie dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, fiind emise în aplicarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Mai mult decât atât, având în vedere și definiția dată actelor administrative de către dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, tribunalul a apreciat că aceste hotărâri sunt acte administrative cu caracter normativ, care nu pot face obiectul excepției de nelegalitate reglementate de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
În consecință, tribunalul a constatat că excepția inadmisibilității este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă și a dispus în consecință.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta DIN ROMÂNIA- LOCALĂ solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta-recurentă arată că HCL nr. 58/26 august 1999, HCL UNA nr. 9/21 martie 2006, HCL nr. 9/22 februarie 2007 prin care s-a aprobat inventarul domeniului public al comunei sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual, care pot forma obiectul excepției de nelegalitate reglementate de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 și nu acte administrative normative așa cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.
Față de împrejurarea că prin Hotărârile Consiliului Local al comunei atacate s-a inclus în domeniul public al comunei în anexa 48 poziția 103, respectiv la anexa 1 poziția 98 și anexa 1 poziția 97 cimitirul reformat, care este proprietatea reclamantei, consideră că actele administrative atacate au caracter individual, întrucât privesc drepturi sau obligații în sarcina mai multor persoane dinainte determinate, așadar actele atacate au un caracter individual astfel că se impunea ca instanța să respingă excepția inadmisibilității.
Intimatul STATUL ROMÂN prin CONSILIUL LOCAL prin întâmpinarea depusă la data de 8 decembrie 2008, solicită respingerea recursului declarat în cauză ca fiind nefondat cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (12-13).
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Instanța în fața căreia este invocată excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral are rolul de "filtru" similar celui pe care instanța în fața căreia este invocată excepția de neconstituționalitate îl are.
Instanța investită cu litigiul în care este invocată excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral, este cea îndreptățită să constate că de actul administrativ atacat depinde soluționarea litigiului pe fond.
Sesizarea instanței competente să soluționeze excepția de nelegalitate printr-o încheiere motivată și dispunând suspendarea cauzei, confirmă împrejurarea că această instanță determină dacă de actul administrativ unilateral în raport de care este invocată excepția de nelegalitate depinde soluționarea litigiului pe fond.
Instanța investită cu soluționarea excepției a reținut în mod corect că excepția de nelegalitate poate fi ridicată în fața unei instanțe când există o legătură directă între dispozițiile ilegale din actul de bază și actul atacat, iar actul atacat este emis în aplicarea actului a cărui ilegalitate este invocată pe cale de excepție.
Excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare în cadrul unui proces ce are alt obiect decât nevalabilitatea actului administrativ, una din părți sau instanța din oficiu constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului de fond sesizând instanța de contencios administrativ competentă.
Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricând in cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea partii interesate potrivit dispozițiilor art 4 alin 1 din Legea contenciosului administrativ astfel cum a fost acesta modificată prin Legea nr 262/2007.
Legiuitorul prin noile dispoziții care reglementează excepția de nelegalitate a înțeles să restrângă controlul exercitat de instanțele de contencios-administrativ în procedura excepției de nelegalitate asupra actelor administrative cu caracter normativ arătând că doar legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate, iar anterior, legalitatea unui act administrativ unilateral putea fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție.
Analiza comparativă a textului legal în formă anterioară și cea care este în vigoare la momentul soluționării excepției invocate, relevă că obiectul excepției de nelegalitate în procedura instituită de disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004 poate fi doar un act administrativ cu caracter individual.
Actul administrativ cu caracter individual este actul unilateral, expresie a manifestării de voință a unui singur subiect al raportului juridic emis de autorități publice în scopul executării sau organizării executării legii și privește persoane determinate.
Actele a căror legalitate este contestată în prezenta cauză, în procedura instituită de disp. art. 4 din Legea contenciosului administrativ, respectiv a Hotărârii Consiliului Local nr 58/1999, nr 9/2006 și 9/2007 se circumscriu, așadar, sferei dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că nu pot fi calificate ca fiind acte administrative unilaterale cu caracter individual, raportat la persoanele cărora le sunt destinate.
Actul administrativ este definit prin chiar dispozițiile art 2 din Legea contenciosului administrativ ca fiind actulunilateralcu caracterindividual sau normativemis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizării executării legii sau a executării in concret a legii, care da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, in sensul legii, si contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instanțelor de contencios administrativ.
După gradul de întindere al efectelor juridice, actele administrative sunt: acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general și impersonal.
Actele normative se caracterizează prin aceea că ele conțin reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de subiecți. Actele administrative și faptele asimilate lor supuse controlului judecătoresc.
Actele administrativ individuale se caracterizează prin faptul că manifestarea de voință a organului competent creează, modifică sau stinge drepturi subiective sau obligații în profitul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, având astfel destinatar prestabilit.
Cum în cazul în speță actul atacat cu excepția de nelegalitate are ca destinatar predeterminat comuna în favoarea căreia s-a stabilit inventarul domeniului public, acest act poate produce efecte numai în ce privește patrimoniul acesteia.
Concluzia care se desprinde este caracterul de act administrativ unilateral al actului atacat și implicit posibilitatea cenzurării acestuia pe calea excepției de nelegalitate.
Prima instanță a interpretat greșit dispozițiile legale apreciate ca fiind incidente în determinarea caracterului actului atacat, așadar fiind prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 pr civ, Curtea admite recursul declarat de recurenta din România- LOCALĂ împotriva sentinței civile nr. 1665 din 26.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și reținând că soluționarea cauzei s-a realizat fără cercetarea fondului în temeiul art 312 PR CIV va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta din România- LOCALĂ împotriva sentinței civile nr. 1665 din 26.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - G - - - - -
Red./
3 ex./17.12.2008
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan
