Obligația de a face. Decizia 3105/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3105

Ședința publică din 2 decembrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Maria Hrudei

JUDECĂTORI: Maria Hrudei, Floarea Tămaș Gabriel Adrian

---

GREFIER: -

S-a luat spre examinare recursul formulat de către revizuientul împotriva Sentinței civile nr. 1242 din 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele PRIMĂRIA - COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, având ca obiect obligația de a face - revizuire hotărâre judecătorească.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Raportat la cauza dedusă judecății se reține că la data de 27 noiembrie 2009 s-a înregistrat la dosar un înscris din partea revizuientului, prin intermediul căruia solicită admiterea absenței sale de la dezbateri, astfel încât Curtea apreciază că această cerere poate fi asimilată ca fiind o cerere de judecare în lipsă, încadrându-se în prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.

Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1242 pronunțată la data de 08.05.2009 în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimații Primăria și Comisia Locală de fond funciar.

Pentru a dispune astfel instanța reținut că în cauză nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art.322 alin.1 pct.2 dat fiind că instanța s-a pronunțat asupra cererii reclamantului.

Totodată mai reține instanța că pe calea revizuirii reclamantul încearcă să schimbe aspectele statuate de o hotărâre rămasă irevocabilă intrată conform art.1201 civ. și art.166 pr.civ. în puterea lucrului judecat.

Împotriva soluției arătate a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii de revizuire, admiterii cererii de acordare a daunelor materiale de 200 euro/mp de teren revendicat și daune materiale de 1 euro/zi pentru fiecare metru pătrat de teren revendicat și neacoperit cu copia actelor și informațiilor cerute până i se va pune la dispoziție copia cererilor actelor de proprietate, a titlurilor de proprietate a persoanelor puse în posesie pe parcelele revendicate CF nr.943 cu nr.top.771/1, top.772/1, top.773/1; CF 942 nr.top.771/2/1, 772/2/1, 773/2/1, CF 669 nr.top.1890.

În susținerea celor solicitate se arată că în cursul anului 2008 s-a adresat instanței plângându-se că nu i-au fost puse la dispoziție de Primăria documentele solicitate în condițiile Legii nr.544/2001 însă demersul său nu a fost favorabil. În aceste condiții a declarat recurs invocând dispozițiile Legii nr.554/2001 și arătând de ce art.12 este explicit în privința informațiilor publice. Or, respingând recursul instanța prin decizia nr.117/2009 nu a arătat de ce art.8, art.6, art.7 și art.13 din actul normativ arătat nu obligă primăria să îi pună la dispoziție informațiile cerute și nici nu a ținut seama de faptul că prin invocarea în recurs a art.81 alin.1 din HG nr.890/2005 nu schimbat calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu a făcut cereri noi pentru invocarea acestuia ci doar a demonstrat că astfel de informații publice sunt obligatorii pentru autoritatea publică, să le pună la dispoziția solicitantului.

De altfel, arată recurentul atât norma evocată cât și art. 1 din OUG nr.102/2001 ce încriminează fapta persoanei de a împiedica reconstituirea dreptului de proprietate sunt esențiale în soluționarea cauzei.

Pe de altă parte arată recurentul instanțele nu s-au pronunțat pe baza a ceea ce s-a cerut respectiv a invocat prin demersul său aplicabilitatea în cauză a art.8, art.6, art.7, art.13 din Legea nr.554/2001 iar instanțele au citat art.5 alin.2 din actul normativ fără a arăta de ce pe baza normelor pe care le-a invocat informațiile cerute sunt clasificate, răstălmăcind legea și evitând să lectureze art.12 din actul normativ ce enumeră informații care sunt clasificate, nepublice.

Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului și de normele juridice incidente Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii recurate.

Astfel se reține că prin cererea înregistrată la 19.02.2009 s-a solicitat instanței revizuirea sentinței nr.1672 pronunțate la 26.09.2008 în dosar nr- al Tribunalului Cluj în considerarea incidenței art.322 pct.2 pr.civ.; a faptului că s-a adresat intimaților pentru comunicarea de acte în condițiile Legii nr.554/2001 iar apoi instanței care nu putea să analizeze cererea sa numai în baza art.5 din actul normativ invocat.

Din conținutul demersului se observă că recurentul a invocat incidența art.322 pct.2 pr.civ. ce în cuprinsul său prevede că revizuirea se cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.

Potrivit normei enunțate revizuirea este admisibilă dacă instanța nu s-a pronunțat asupra lucrului cerut respectiv asupra obiectului, pretenției deduse judecății.

Cu alte cuvinte revizuirea se referă exclusiv la obiectul cererii, la pretenția concretă formulată de reclamanți prin cererea de chemare în judecată nu la temeiul cererii, la nemulțumirea legată de normele avute în vedere la pronunțarea hotărârii sau legată de considerentele reținute.

În speță pretenția dedusă judecății viza obligarea la comunicarea de informații și acte în condițiile Legii nr.554/2001, ori pretinsa omisiune vizează greșita reținere a normei aplicabile și neanalizarea tuturor dispozițiilor prin considerentele hotărârii. Cum însă omisiunea nu vizează o nepronunțare cu privire la obiectul/pretenția dedusă judecății ci o nemulțumire legată de considerentele reținute de instanță în speță nu se poate vorbi așa cum corect a reținut prima instanță de incidența art.322 pct.2 pr.civ.

Așadar față de cele arătate constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 pr.civ. Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul declarat de revizuientul împotriva Sentinței civile nr. 1242 din 8.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2009.

PREȘEDINTE: Maria Hrudei

- -

JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș Gabriel Adrian

- -

JUDECĂTOR,

---

GREFIER,

Red./

5 ex./10.12.2009

Președinte:Maria Hrudei
Judecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș Gabriel Adrian

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 3105/2009. Curtea de Apel Cluj