Obligația de a face. Decizia 335/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 335/
Ședința publică din 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 163/ din 5 februarie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 iunie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 iunie 2008.
După deliberare,
CURTEA D E APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.163//5.02.2008 pronunțată de către Tribunalul Iași Comercial și Contencios Administrativ s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei, ca nefondată.
În motivarea acestei sentințe a reținut instanța că:
Reclamanta este medicul titular al Cabinetului individual de medicină dentară "" cu sediul în Dispensarul Uman, etaj 1, sat, comuna, județul I, înființat în temeiul nr.OG 124/1998, conform Certificatului de înregistrare din 27.07.2007 emis de Autoritatea de Sănătate Publică a Județului
În prezent, cabinetul medical anterior menționat își desfășoară activitatea într-un spațiu în suprafață totală de 58,66. situat la etajul 1 al Dispensarului Uman, imobil deținut de către medicul titular, în baza Contractului de închiriere nr. 1651/09.05.2007 încheiat cu pârâta Consiliul Local al Comunei, spațiu pentru care a și fost emisă Autorizația sanitară de funcționare nr. -/11.06.2007.
Potrivit dispozițiilor nr.HG 884/2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale, imobilele în care funcționează cabinetele medicale înființate conform nr.OG 124/1998 se concesionează, contractul de concesiune urmând a fi încheiat, potrivit art. 3 din acest act normativ, între consiliul local în calitate de concedent și medicul titular al cabinetului medical în calitate de concesionar.
Tribunalul apreciază că reclamanta nu se află în situația prevăzută de textul de lege menționat. Astfel cabinetul său medical nu a fost înființat conform nr.OG 124/1998 iar în momentul apariției nr.HG 884/2004 reclamanta nu își desfășura activitatea într-un astfel de cabinet pentru a putea beneficia de dispozițiile favorabile ale acestei legi. Abia în 09.05.2007 aceasta a dobândit spațiul cu titlul valabil în baza Contractului de închiriere nr. 1651/09.05.2007 încheiat cu pârâta Consiliul Local al Comunei. Prin art. 9 alin. 1 din nr.HG 884/2004 se prevede în mod expres că spațiile pentru care nu se solicită concesionarea la momentul respectiv pot fi concesionate prin licitație publică, potrivit dispozițiilor legale. Aceasta a fost situația spațiului în cauză pentru care nu s-a formulat o cerere de concesionare a vreunui medic titular al spațiului în momentul apariției nr.HG 884/2004. A obliga pârâtul în prezent să încheie un astfel de contract pentru a-i crea o situație foarte favorabilă reclamantei care de la suma de 12 RON//lună cât este cuantumul chiriei în prezent (conform Cap. VI din contractul de închiriere) ar plăti doar suma simbolică de 1 EUR//an cât este cuantumul redevenței potrivit art. 4 alin.(2) din nr.HG884/2004 ar însemna, pe de o parte, a nesocoti și eluda niște dispoziții legale prin deturnare de la scopul pentru care au fost emise, iar pe de altă parte a încălca grav principiul autonomiei locale, așa cum a fost stabilit prin Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală și prin Carta europeană a autonomiei locale adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 199/1997precum și a nesocoti libertatea decizională în ceea ce privește administrarea patrimoniului public și privat și obținerea de resurse financiare de către autoritățile locale.
Împotriva sentinței civile 163//5.02.2008 a Tribunalului Iașia formulat recurs reclamanta, invocând dispozițiile art.304 p. 9 și 7 Cod procedură civilă.
Arată recurenta că din documentele cauzei rezultă înființarea cabinetului medical al cărui titular este conform OG124/1998, aspect reținut în mod contradictoriu de către instanța de fond în două paragrafe distincte ale hotărârii.
În al doilea rând se precizează că argumentul potrivit căruia procedura concesionării prevăzută de HG884/2004 s-ar aplica doar spațiilor în care funcționau cabinete medicale la momentul apariției acestui act normativ, este nefondat, iar instanța argumentează în mod greșit prin reținerea dispozițiilor art.9 al.1 din HG884/2004.
În al treilea rând susține recurenta că în nici un caz, prin aplicarea beneficiului concesiunii prevăzut de HG884/2004, nu i s-ar crea o situație mai favorabilă, atât timp cât de aceleași facilități beneficiază toți ceilalți medici care funcționau în astfel de spații la momentul apariției HG884/2004.
Depunând întâmpinare, intimatul Consiliul Local al Comunei, județul Iar ăspuns criticilor formulate, susținând și însușindu-și argumentele instanței de fond și solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Reclamanta a arătat, în acțiunea introductivă, că este titulara unui cabinet de medicină dentară înființat în temeiul OG124/1998, conform Certificatului de înregistrare din 27.07.2007 emis de Autoritatea de Sănătate Publică a Județului I, act depus la p. 6 din dosarul de fond. Înființarea cabinetului medical în acest temei legal este confirmat și prin mențiunile autorizației sanitare de funcționare (11 dosar fond), precum și prin cele ale contractului de furnizare de servicii de medicină dentară în asistența medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialitatea medicină dentară, nr.2080/1.08.2007.
Ca atare, instanța de fond reține în debutul motivării temeiul de drept în care este înființat cabinetul medical al reclamantei-recurente, pentru ca în paragraful al patrulea să se contrazică și să menționeze greșit: "cabinetul său medical nu a fost înființat conform OG124/1998".
Potrivit dispozițiilor art.2 din HG884/3.06.2004 "concesionarea imobilelor în care funcționează cabinete medicale înființate conform OG124/1998 republicată, se face fără licitație publică și potrivit prevederilor prezentei hotărâri".
În tot cuprinsul său ordonanța amintită face referire la cabinete medicale înființate conform OG124/1998, fiind lipsit de relevanță că acest cabinet al reclamantei nu exista la data adoptării actului normativ arătat, cât timp el este înființat conform Ordonanței 124.
Susținând că reclamantei nu îi este aplicabilă procedura concesionării prevăzută de HG884/2004, întrucât cabinetul său nu funcționa la apariția actului normativ, instanța de fond invocă art.9 al.1 din HG884/2004, dispoziții potrivit cărora: "spațiile folosite în prezent pentru desfășurarea de activități medicale, care nu se solicită a fi concesionate și care nu mai servesc obiectului de activitate al unității medicale care le administrează pot fi scoase la concesionare prin licitație publică".
Este evident că textul de lege citat nu poate fi interpretat în sensul că nu ar putea fi concesionat reclamantei, ca titulară a unui cabinet medical înființat conform OG124/1998, ci se referă doar la situația spațiilor cu privire la care nu au fost formulate cereri de concesiune și care nu mai servesc obiectului de activitate al unității medicale care le administrează.
Un alt argument în susținerea tezei că și reclamanta beneficiază de prevederile OG884/2004 constă în faptul că nicăieri, în conținutul acestui act normativ, nu se precizează că de dispozițiile sale beneficiază doar cabinetele ce funcționau în astfel de spații la momentul intrării în vigoare a ordonanței și nici nu se stipulează un termen limită în care pot fi formulate cererile de concesionare. Lipsa unui astfel de termen nu poate fi interpretată, astfel precum argumentează și recurenta, decât în sensul că s-a creat posibilitatea concesionării spațiilor conform HG884/2004 tuturor titularilor ce formulează o cerere până la momentul scoaterii la licitație publică a acestor imobile.
Singurul criteriu prevăzut expres în OG884/2004 este înființarea cabinetelor medicale conform OG124, în timp ce a lega aplicarea dispozițiilor favorabile ale OG884 de momentul înființării cabinetului este un act discriminatoriu, ce nu a fost în intenția legiuitorului.
A considera că recurenta-reclamantă, al cărei cabinet medical a fost înființat conform OG124/1998, beneficiază de dreptul de concesiune prevăzut de OG884/2004 nu înseamnă că aplicarea redevenței prevăzută de art.4 al.2 ar aduce-o într-o situație mai favorabilă, ci că se bucură de aceleași drepturi și facilități ca și titularii de cabinete ce funcționau la data intrării în vigoare a OG844/2004, conform aceluiași act normativ, OG124/1998.
Reținând, conform argumentelor expuse mai sus, incidența dispozițiilor art.304 p. 7 și 9 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată și va admite acțiunea astfel cum a fost formulată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.163//05.02.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei, județul I și, în consecință:
Obligă pe pârâtul Consiliul Local al Comunei, județul I, să concesioneze reclamantei spațiul în suprafață de 58,66. situat în Dispensarul Uman,. 1, sat, comuna, județul I, în care funcționează Cabinetul Individual de Medicină "", al cărui medic titular este reclamanta.
Obligă pe pârâtul Consiliul Local al Comunei, județul I să plătească reclamantei câte 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând de la data prezentei decizii și până la executarea hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./22.VII.2008
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
23.VII.2008.-
2 ex.-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Iustinian Obreja Manolache, Violeta
