Obligația de a face. Decizia 428/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 428R/2008 Dosar Nr-
Ședința publică din data de 20 iunie 2008
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- --- -președinte secție
- judecător
- grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de - - R V și pârâtul PRIMARUL MUNCIPIULUI R împotriva sentinței civile nr. 4375/C/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr- având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2008, când părțile au lipsit, așa cum rezultă și din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 17 iunie 2008 iar apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată față de lipsa doamnei judecător - - - -, este plecată din instanță la seminarul de "Drept Administrativ" organizat de B, a amânat pronunțarea la data de 19 iunie 2008 și din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 20 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin - nr.4375/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ a dispus următoarele: s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta R V în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI R V și în consecință:
A fost anulat certificatul de urbanism nr.1349/18713/27.06.2007 eliberat de pârât reclamantei.
A fost obligat pârâtul să îi elibereze reclamantei un nou certificat de urbanism pentru imobilul teren proprietatea reclamantei,situat în Municipiul Rm.V,str.-,nr.6,în suprafață de 280,05.din care să rezulte că regimul economic este conform, zona centrală, subzona 2,sectorul 2 c cu H max.
A fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 621.070 lei calculate pe perioada01.07.2006-30.04.2007.
S-a respins pretenția reclamantei de obligare pârâtului la plata în continuare a sumei de 62.100 lei lunar până la data eliberării unui nou certificat de urbanism.
A fost obligat pe pârâtul să îi plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 4.039,30 lei reprezentând onorariile experților judiciari,taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit raportului de expertiză judiciară tehnică terenul reclamantei în suprafață de 280,05. situate în intravilan în Municipiul Rm.V,str.- nr.6 este potrivit situat în subzona 2, sector 2 c și nu în sectorul 2 d cum eronat se menționează în certificatul de urbanism nr.1349/27.06.2006 a cărui anulare se solicită prin acțiune.
S-a constatat astfel că terenul reclamantei este în realitate în sectorul în care se poate construi și nu în sectorul 2 d unde nu se mai poate construi.
Ca urmare instanța de fond a reținut că potrivit stării de fapt reale, terenul deținut de reclamantă are un regim economic conform zona centrală -subzona 2,sector 2 c, zonă cu dotări propuse cu H max.-zonă protejată cu valoare istorică-zonă afectată de rețele de utilități subterane.
De asemenea, s-a reținut că regimul tehnic este conform zona centrală, indicatorul sintetic al zonei fiind =6,4 %, =1,49 aliniament la strada -, pe latura de nord, cel al locuinței lui G, procentul de ocupare a terenului reclamantei fiind de 85 %,regimul de înălțime maxim este P + 3E, cu respectarea diferențelor de înălțime între clădirile alăturate - respectarea însoririi clădirii învecinate etc.
S-a constatat astfel că reclamanta conform stării de fapt reale,respectiv de situarea terenului,are dreptul de a realize investiția imobiliară constând în imobil construcție în regim =85 % și înălțime P + 3 E iar prin certificatul de urbanism a cărui anulare se cere dreptul reclamantului este în fapt anulat,prin interdicția de a se construi în subzona 2
Astfel, expertul arată că: "Pe certificatul precizat apare trecută zona 2 d care nu este conformă și restricționează eventuala construcție prin aliniamente care reduce în fapt suprafața construită la aproximativ o treime".
De asemenea s-a mai reținut că prin certificatul de urbanism atacat în contencios ( cât și în cel eliberat proprietarului anterior al terenului ):"se persistă încadrarea terenului în același sector 2 d în loc de 2 c, cu amestecarea caracteristicilor tehnice și economice ale zonelor precizate.
Instanța de fond a reținut astfel că certificatul de urbanism eliberat reclamantei a fost emis de pârâtul Primarul Municipiului Rm.V cu încălcarea dispozițiilor art.6 alin.(1) din Legea nr.50/1991 actualizată, nefiind conform planurilor urbanistice,respectiv condițiilor impuse de zona centrală, subzona 2, creând confuzie între sectorul 2 c în care se poate construi și între sectorul 2 d în care nu se poate construi.
Astfel prin eliberarea unui certificat de urbanism viciat în esența lui,certificat care constituie o condiție obligatorie a obținerii autorizației de construire conform art.7 alin.(1) lit.a) din Legea nr.50/1991,reclamanta a fost împiedicată să realizeze investiția imobiliară în valoare de 2 milioane lei și în consecință a suferit un prejudiciu stabilit prin expertiza judiciară contabilă( filele 121-125),calculate pe perioada 01.07.2006-30.04.2007 în sumă de 188.205 euro echivalent cu 621.070 RON.
Ca urmare instanța de fond pentru aceste considerente a admis în parte acțiunea reclamantei în temeiul art. 18 alin.(1) și (3) din Legea nr.554/2004 și în consecință a anulat certificatul de urbanism nr.1349/18713/27.06.2007 emis de pârâtul Primarul Municipiului Rm.V care a fost obligat să îi elibereze reclamantei un nou certificate de urbanism cu respectarea prevederilor legale pentru terenul proprietatea reclamantei situat în Municipiul Rm. V,-,sup.280,05 din care să rezulte că regimul economic este conform zona centrală, subzona 2, sectorul 2 c cu max.
În temeiul art. 18 al.(3) Legea nr.554/2004 și art. 998 și art. 999 cod civil a reținut culpa pârâtului și a celorlalte elemente ale răspunderii civile delictuale instanța de fond a obligat pe pârât să îi plătească reclamantei despăgubiri civile în sumă de 621.070 lei ( RON ) calculate pentru perioada 01.07.2006-30.04.2007.
Instanța de fond a respins pretenția reclamantei de obligare a pârâtului la plata în continuare sumei de 62.100 lei lunar până la data eliberării unui nou certificate de urbanism având în vedere că creanța pretinsă nu întrunește cerința de a fi exigibilă.
Totodată instanța de fond a obligat pe pârât în baza art.274 alin.(1) Cod procedură civilă să îi plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 4.039,30 lei reprezentând onorariile experților judiciari,taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul - - și pârâtul Primarul municipiului R V, reclamantul solicitând modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtului la plata în continuare a sumei de 62.100 lei lunar reprezentând prejudiciul calculat de experții contabili, iar pârâtul solicitând instanței de recurs modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului său, reclamanta a arătat că suma de 62.100 lei a fost consemnată explicit de experții contabili în cadrul expertizei contabile efectuate în cauză, unde la rubrica "concluzii" au menționat că valoarea prejudiciului suferit de - - se va majora cu 62.100 lei lunar cu cât perioada de finalizare a construcției se prelungește din vina pârâtei, prejudiciul întrunind condițiile legale pentru a fi reparat integral.
În motivarea recursului declarat, pârâtul a arătat că sentința este criticabilă pentru mai multe considerente, anume: certificatul de urbanism atacat, nr.1349/18713/27 iunie 2006 și-a încetat valabilitatea în data de 27 iunie 2007, astfel încât acesta nu ar mai putea leza vreun drept sau interes legitim al reclamantei, așa încât nu mai este îndeplinită condiția de anulare a actului administrativ impusă de art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004. O altă critică vizează obligația stabilită de instanță ca pârâtul să emită un nou certificat de urbanism cu regim economic conform PUZ, zona centrală, subzona 2, sectorul c, cu H max. în condițiile în care expertiza tehnică în cauză a fost efectuată de expert constructor, nicidecum de expert topograf sau specialist în arhitectură și urbanism, astfel încât concluzia expertului privind încadrarea terenului în litigiu în sectorul 2c sau 2d este discutabilă, rămasă practic nelămurită. Această critică este accentuată de pârât prin mențiunea interdicției de construire pentru sectorul 2d, împrejurare care relevă valoarea diminuată a expertizei tehnice efectuate de un nespecialist în cauză cu privire la amplasamentul real al terenului. Pârâtul a mai arătat că dispozițiile instanței de fond sunt nelegale pentru că obligă la emiterea certificatului de urbanism pentru un teren amenajat ca spațiu, care figurează ca atare în certificatul de urbanism nr.1349/18713/27.06.2006, în condițiile în care art.I alin.1 din OUG nr.114/2007 prevede că schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. De asemenea, pârâtul a mai criticat sentința și pentru faptul că tribunalul l-a obligat pe pârât să emită un nou certificat de urbanism, deși dispozițiile legale prevăd că pentru emiterea unui certificat de urbanism este necesară depunerea unei documentații de către solicitant, care cuprinde mai multe documente și taxele aferente, ceea ce nu se regăsește în cuprinsul dispozițiilor instanței de fond.
Examinând sentința atacată, actele și lucrările dosarului, prin prisma art.304 ind.1 pr.civ. precum și prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursurile formulate sunt fondate si urmează a fi admise în sensul casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta - - RVa solicitat instanței de judecată anularea în tot a certificatul de urbanism nr.1349/27.06.2006 emis de pârâtul Primarul Municipiului R V, obligarea pârâtului să emită un nou certificat de urbanism, precum și obligarea pârâtului la repararea pagubelor cauzate reclamantei. Inițial pârâtul eliberase un alt certificat de urbanism pentru același teren, la solicitarea fostului proprietar al terenului - - cu nr.293/12.09.2005, prin care s-a stabilit ca POT să fie de 80%, regimul de înălțime, iar aliniamentul eventualelor clădiri să fie pe aliniamentul existent.
În cauză a fost dispusă, în judecata la fond, o expertiză tehnică judiciară, efectuată de un expert tehnic - - specialist în expertize construcții civile și industriale (fila 114 dosar Tribunalul Brașov ). Printre obiectivele expertizei a fost și acela de a preciza dacă terenul aparținând societății reclamante se află în subzona 2C sau în subzona 2D din PUZ și să stabilească dacă certificatul de urbanism atacat a fost emis cu respectarea PUZ-ului existent. Acest obiectiv se regăsește și în cele propuse de pârât, și în cele propuse de reclamant, de lămurirea sa depinzând în mare măsură celelalte aspecte ce țin de situația juridică a acelui teren, cu toate consecințele asupra conținutului unui certificat de urbanism în privința acestui teren, respectiv asupra regimului juridic și economic al eventualelor construcții ce ar putea fi aprobate spre execuție.
Prin urmare, în cauză se impune efectuarea unei expertize tehnice topografice judiciare prin care să se stabilească fără dubiu suprafața exactă, amplasamentul real al terenului ce face obiectul certificatului de urbanism atacat, încadrarea sa în zona C sau zona D, vecinătățile acestui teren, împrejurarea dacă este teren alocat pentru spațiu sau nu, amplasarea sa în PUZ-ul existent.
În funcție de rezultatul expertizei topografice, instanța de fond urmează a reanaliza întregul probatoriu al cauzei și capetele de cerere din acțiunea reclamantei, dând astfel o soluție unitară pentru întreaga cauză. În măsura în care nu survin modificări determinate de rezultatul expertizei topografice și de efectele acesteia asupra celorlalte expertize, deja efectuate în cursul primei judecăți la fond, aceste expertize rămân câștigate cauzei, alături de celelalte probe administrate. Celelalte critici din recursurile declarate urmează a fi analizate de instanța de fond cu ocazia rejudecării cauzei, în măsura în care expertiza topografică va aduce modificări asupra situației de fapt și de drept deduse judecății.
În consecință, în baza art.312 pr.civ. instanța de recurs urmează a casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
Admite recursurile declarate de reclamanta - - R V și pârâtul Primarul municipiului R V, împotriva sentinței civile nr. 4375/C/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ,pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 20 iunie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
plecată în concediu de odihnă
semnează vicepreședinte instanță
Grefier
Red. B- 15.07.2008
Dact. -16.07.2008/2 ex.
Jud fond- /
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Georgeta Bejinaru Mihoc
