Obligația de a face. Decizia 4295/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4295
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1673 din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier pentru intimata pârâtă DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ G, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 1673 din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active și a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul împotriva pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală G.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut întemeiată excepția lipsei calității procesuale active cu următoarea motivare:
Calitatea procesuală, condiție de exercițiu a acțiunii civile presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic(calitatea procesuală pasivă).
Se observă din înscrisurile depuse că reclamantul nu este proprietarul celor două terenuri în suprafață de 1530 mp. și respectiv 945 mp. amplasate în localitatea, județul G, pentru care solicită obligarea pârâtei la înscrierea în Registrul Viticole și eliberarea autorizației de plantare cu soiuri nobile de struguri pentru vin.
Aceste terenuri au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare între mama reclamantului, Polina și Compania Națională a OLTENIA SA, contract autentificat sub nr. 3745 din 5 aprilie 2002 (fila 27-29).
S-a reținut că acest contract este ulterior contractului de donație încheiat între mama reclamantului și acesta, contract încheiat la 20 iunie 2001.
Nefiind proprietarul terenurilor reclamantul nu mai poate exercita atributele dreptului de proprietate și în consecință, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 244/2002, nemaifiind deținător a acestor terenuri.
De asemenea, instanța de fond a reținut că nici pe fondul cauzei acțiunea nu este întemeiată.
În primul rând, reclamantul nu face dovada că s-a adresat pârâtei solicitând înregistrarea în Registrul Plantațiilor Viticole a celor două suprafețe de teren și eliberarea unei autorizații pentru a planta soiuri de de vie nobile.
De altfel, reclamantul își întemeiază acțiunea pe disp. art. 1201 Cod pr. civilă invocând sentința nr. 2/2009 a Tribunalului Gorj.
Pe de altă parte, pentru a putea beneficia de prevederile art. 11 al.2 din Legea nr. 244/2002 și HG nr. 1134/2002 reclamantul trebuia să facă dovada că a primit fie un drept de plantare nouă, fie un drept de replantare sau un drept de plantare care provine dintr-o altă rezervă.
În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului de resort nr. 225/2006 sunt recunoscute ca areale viticole numai localitățile Tg-J și, localitatea unde sunt situate cele două terenuri nu este nominalizată în acest Ordin.
Mai mult, reclamantul nu face dovada că pe aceste terenuri există plantație de de vie, ci dimpotrivă, potrivit contractului de donație nr. 2207/2001 rezultă că aceste terenuri sunt pășuni și fânețe.
În același registru cererea reclamantului trebuia depusă până la data de 15.06.2003 termen de decădere prevăzut de art. 3 din Ordinul nr. 64/2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs recurentul a arătat că în mod greșit s-a reținut în cuprinsul sentinței că reclamantul a dobândit terenurile după ce acestea au fost vândute la Complexul Energetic, în realitate reclamantul dobândind terenurile înainte ca acestea să fi fost vândute, cei de la Complexul Energetic au încheiat greșit contractul din vina exclusivă a lor.
S-a mai susținut că la data la care s-a încheiat contractul reclamantul era proprietar așa cum rezultă și din cartea funciară.
Recurentul a mai susținut că instanța de fond inversează datele atât de vânzare a terenului cât și de dobândire a acestuia.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamant și a dispozițiilor art. 3041din codul d e procedură civilă se rețin următoarele aspecte de fapt și de drept.
Prin cererea adresată pârâtei DADR G la data de 04.05.2009, înregistrată sub nr. 1888, reclamantul a solicitat înregistrarea în registrul plantațiilor viticole a suprafețelor de 1530 și 945 mp, eliberarea autorizației de plantare pentru suprafața de 1530 și 945 mp cu -de-vie cu soiuri nobile.
Împotriva refuzului de soluționare a acestei cereri reclamanta
formulat acțiunea în contencios administrativ la data de 05.05.2009.
Potrivit art. 5 din Legea 244/2002, Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței vitivinicole, evidența plantațiilor viticole se realizează prin Registrul plantațiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole și suprafețelor pe soiuri din fiecare parcelă, pe persoană fizică și juridică deținătoare, întocmit în baza cadastrului agricol și a planurilor cadastrale actualizate, acesta fiind ținut la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului B, iar modelul și instrucțiunile de completare a Registrului plantațiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului internelor și reformei administrative.
Potrivit art. 4 Ordinul 144 din 10 februarie 2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantatiilor viticole si implementarea acestuia in teritoriu, după data de 15 iunie 2003 autorizațiile de plantare si/sau de defrișare a vitei de vie aprobate de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului B se elibereaza numai cu conditia prezentarii Registrului plantatiilor viticole.
În speță, se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul nu figurează cu suprafețele de teren de 1530 și 945 mp înscrise în Registrul plantațiilor viticole anterior datei de 15 iunie 2003, această cerere fiind formulată la data de 04.05.2009, astfel încât nu este îndreptățit la eliberarea autorizației de plantare.
Pe de altă parte, potrivit art. 11 alin. 2 din Legea 244/2002, Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței vitivinicole " autorizația plantării/replantării viței-de-vie și de înscriere în Registrul plantațiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă", Iar potrivit art. 9 alin. 7 din Anexa 1 la HG nr. 1134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței vitivinicole "pe baza acordării dreptului de plantare nouă, de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren direcțiile județene pentru agricultură și industrie alimentară județene eliberează autorizațiile de plantare, în baza cererilor adresate de producătorii interesați, în condițiile prev. de art. 11 alin. 2 și 3 din lege", dispoziții legale care condiționează înregistrarea în registrul plantațiilor viticole și eliberarea autorizației de plantare de acordarea unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă, aspecte nedovedite în cauză de către recurentul reclamant.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, Curtea constată nefondat recursul declarat de reclamant, urmând a-l respinge în temeiul art. 312 alin. 1 din codul d e procedură civilă, menținând ca temeinică și legală sentința instanței de fond
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1673 din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
2ex/27.11.2009
Jud. fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
