Obligația de a face. Sentința 46/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 46
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Morina Napa
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și - GENERALE B, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul și consilier juridic pentru pârâta - GENERALE B, care depune delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că pârâta - GENERALE B, a formulat întâmpinare în 3 exemplare prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei. Se înmânează un exemplar și reclamantului.
Referitor la excepția invocată prin întâmpinare, reclamantul consideră că pârâta - GENERALE B trebuie să fie parte în acest dosar, întrucât a fost parte și în dosarul soluționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Instanța, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a - GENERALE B, având în vedere dispozițiile art.20 din Ordonanța de Guvern nr.137/2000, cât și ale art.161din Legea nr.554/2004, apreciază că în cauză este justificată calitatea procesuală pasivă a pârâtei - GENERALE B, față de obiectul acțiunii și împrejurarea că a participat la procedura desfășurată în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării finalizată prin hotărârea contestată în prezenta cauză și, în consecință, respinge excepția invocată.
Reclamantul depune o copie a dovezii de comunicare a hotărârii contestată, ce cuprinde și data comunicării acesteia către reclamant.
Neamifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților privind fondul cauzei.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii având în vedere prevederile art. 27 al.1 din Legea 448/2006, republicată, privind protecția persoanelor cu handicap și obligarea pârâtei - GENERALE B să-i acorde creditul solicitat, avându-se în vedere Ordonanța de Guvern nr.137/2000 și Ordonanța de Guvern nr. 268/2007. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru pârâta - GENERALE B solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea Hotărârii nr.628/22.10.2008 pronunțată de Consiliul Național de Combaterea Discriminării. Arată că dl. a solicitat credit pentru achiziționarea unui autoturism. Acesta a fost introdus în baza de date a băncii și după ce s-a stabilit gradul de îndatorare al reclamantului s-a stabilit că acesta nu îndeplinește condițiile de creditare prevăzute de Normele BRD, nefiind vorba de o discriminare a reclamantului.
Reclamantul arată că în răspunsul pe care l-a primit de la pârâta D - GENERALE B se arată că nu poate da curs solicitării întrucât nu îndeplinește condițiile de creditare ale
Arată că potrivit art.47 din Legea 448/2006 - nu este limitat dreptul persoanelor cu handicap de a obține credit, nefiind specificat cuantumul veniturilor.
S-au declarat dezbaterile închise cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra acțiunii în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr. 8/32/7.01.2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru anularea Hotărârii nr. 628/22.10.2008 emisă de pârâtă și pentru obligarea Băncii Române de Dezvoltare la acordarea creditului.
Cererea a fost legal timbrată cu timbru judiciar de 0,3 lei și taxă judiciară de timbru de 4 lei, anulate la dosar - fila 199.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în baza dispozițiilor art. 25 al.1 din Legea 448/2006, ale art.17 din Hotărârea de Guvern nr.268/2007, ale art. 27 al.1 din OUG86/2008 a solicitat acordarea unui credit pentru achiziționarea unui autoturism Agenției, acordarea creditului fiind refuzată întrucât reclamantul suferă de afecțiuni psihice și nu îndeplinește condițiile de creditare stabilite de normele băncii.
Deși au fost respectate etapele prevăzute de dispozițiile legale și normele D, cu încălcarea dispozițiilor art.2 al.1, 2 din Ordonanța de Guvern 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, acordarea creditului a fost refuzată.
Pentru susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Legal citată, pârâta Consiliul Național de Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate împotriva Hotărârii nr.628/22.10.2008, având în vedere că starea psihică a petentului nu a constituit factorul decisiv în adoptarea de către a deciziei de respingere a cererii petentului, ci analiza prin intermediul unei aplicații informatice care operează pe baza unor indicatori obiectivi corelativi venitului realizat, cheltuielilor angajate de solicitant, valorii creditului solicitat, perioadei de rambursare și gradului total de îndatorare, elemente ce nu reprezintă criterii pentru caracterizarea faptei de discriminare.
Pentru susținerea apărării au fost depuse înscrisuri.
La termenul din data de 5.03.2009, având în vedere obiectul acțiunii, împrejurarea că în procedura desfășurată în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a participat - Generale, dispozițiile art.20 al.4 din OG137/2000, și ale art.161din Legea nr.554/2004, instanța a pus în discuție necesitatea introducerii în cauză a acestei persoane juridice, măsură dispusă după manifestarea voinței în acest sens de către reclamant.
Legal citată, pârâta - Generale a fost reprezentată în fața instanței și, prin întâmpinarea formulată, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, apreciind că aspectul legat de neacordarea creditului de către bancă nu poate fi cenzurat pe calea unei acțiuni în contencios administrativ, ci doar pe calea unei acțiuni de drept comun. Cu privire la fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, decizia întemeindu-se pe factori obiectivi, aplicabili tuturor solicitanților de credit, fără a distinge după cum aceștia fac parte dintr-o categorie sau alta de persoane, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 27 al.1 din Legea 448/2006 nu conferă reclamantului un drept de a beneficia de credit, ci doar beneficiul (vocația) suportării dobânzii, în cazul obținerii creditului, de la bugetul de stat.
Cu privire la excepția invocată, la termenul din data de 26.03.2009 instanța a respins-o, reținând dispozițiile art.20 din OG137/2000, ale art.161din Legea 554/2004, obiectul acțiunii și participanții la procedura desfășurată în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Analizând actele dosarului instanța reține următoarele:
La data de 21.02.2008 reclamantul s-a adresat - Agenția din B, solicitând acordarea unui credit în cuantum de 4200 lei pentru perioada de 5 ani, în vederea achiziționării unui autoturism, credit a cărui dobândă este suportată din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, conform dispozițiilor art.27 din Legea 448/2006 republicată. Odată cu cererea, reclamantul a depus și documentele specifice necesare, potrivit normelor băncii înscrise în anexa 27 din Instrucțiunea,credite persoane fizice depusă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, fila 40 din prezenta cauză, respectiv decizia de încadrare în grad de handicap nr.4445/5.10.2005, adeverința nr.3492//2007 eliberată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap referitoare la acordul plății dobânzii în situația în care solicitantul va fi acceptat în vederea acordării creditului.
Cererea de credit înregistrată sub nr. -/21.02.2008 a fost supusă procedurii standard de analiză prin introducerea în sistem a informațiilor puse la dispoziție de solicitant, decizia emisă în urma acestei aplicații informatice stabilind că petentul ar fi avut un grad de încadrare de 33% din venitul lunar, grad de îndatorare mare pentru o persoane cu nevoi speciale, având în vedere că posibilitățile financiare ale acestuia erau reduse, de 520 lei/lună.
Având în vedere că solicitantul era o persoană care suferă de o boală psihică, cu posibilități financiare reduse, consilierul de credite, fără pregătirea medicală necesară, și-a manifestat îndoieli cu privire la caracterul neviciat al consimțământului solicitantului, în condițiile în care diagnosticul medical era de tulburare organică de personalitate cu manifestări impulsive cverulente post intelect inegal dezvoltat.
În consecință, prin adresa nr. 89/7.03.2008 a comunicat reclamantului din prezenta cauză că nu poate da curs solicitării creditului, întrucât nu îndeplinește condițiile stabilite prin normele de creditare
Având în vedere considerentele sentinței civile nr. 38/7.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-, reclamantul a sesizat Consiliul Național de Combaterea Discriminării pentru a fi obligată instituția de credit la aprobarea acestuia, arătând că are discernământ, are permis de conducere, prezentând garanții pentru restituirea creditului, fiind depusă copia permisului de conducere seria -.
În urma procedurii desfășurate conform dispozițiilor art. 20 din OG137/2000 a fost adoptată Hotărârea nr. 628/22.10.2008 prin care s-a stabilit că faptele prezentate nu întrunesc elementele constitutive prevăzute de art.2 al.1 din OG137/2000, dispunându-se clasarea dosarului și măsurile administrative corespunzătoare.
În hotărârea arătată, s-a reținut în esență că afecțiunea psihică nu a constituit în cauză un obiter dictum decisiv în respingerea cererii petentului, de vreme ce pe de o parte, solicitarea sa a fost preluată de un angajat al băncii și procesată, iar pe de altă parte, a fost ulterior supusă analizei prin intermediul unei aplicații informatice ce operează pe baza unor indicatori obiectivi corelativi venitului realizat, cheltuielilor angajate de solicitant, valorii creditului solicitat, perioadei de rambursare și gradului total de îndatorare.
Împotriva acestei hotărâri, în temeiul dispozițiilor art. 20 al.9 din G 137/2000 republicată și ale art. 1 al.1, art.11 al.1 din Legea 554/2004, reclamantul a formulat acțiunea în contencios administrativ.
Față de această situație de fapt reținută din înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază acțiunea, astfel cum a fost precizată, ca fiind fondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Noțiunea de discriminare, invocată ca temei al prezentei acțiuni de către reclamant, a fost definită prin dispozițiile art. 2 din OG137/2000 republicată, în vigoare la data formulării cererii de credit. Astfel, reprezintă discriminare, orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de. handicap. care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și libertăților fundamentate sau drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Principiul nediscriminării este consacrat atât de dispozițiile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Curții Europene de Justiție în forma principiului egalității care exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Din această perspectivă se impune stabilirea naturii faptei de respingere de către bancă a cererii de credit formulată de către reclamant.
Stabilirea gradului maxim de îndatorare a fost realizată prin Regulamentul Băncii Naționale a României nr.3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Astfel, la data formulării cererii de credit - 21.02.2008 acesta era de 40%, ulterior, prin Regulamentul nr. 11/2008 publicat în Monitorul Oficial al României nr.617/22.08.2008 acesta fiind modificat la 35% nivel în vigoare și la acest moment.
În aceste împrejurări, gradul de îndatorare stabilit la data formulării cererii, respectiv emiterii deciziei de către bancă, de 33%, este inferior celui maxim stabilit cu caracter obligatoriu de către atât pentru momentul respectiv, cât și pentru perioada actuală. Relevanță, sub aspectul stabilirii gradului de îndatorare, prezintă și împrejurarea că reclamantul nu mai are alți membri ai familiei față de care să fie obligat la întreținere și, în consecință, rata creditului de 91 lei se raportează la veniturile rămase pentru întreținerea sa în cuantum total de 429 lei, potrivit algoritmului prezentat de bancă prin întâmpinarea formulată în cauză.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.42al.1 din Regulamentul 3/2007 modificat și completat prin Regulamentul 11/2008, pe de o parte având în vedere data ulterioară a acestor dispoziții față de data soluționării cererii de credit, în luna martie 2008, iar pe de altă parte, împrejurarea că acestea se referă la nivelul veniturilor considerate eligibile care nu pot depăși cu 20% pe cel aferent anului anterior. Astfel, la procesarea cererii de credit s-a avut în vedere cuantumul venitului actual al reclamantului, reprezentat de valoarea pensiei de care beneficiază acesta, fără a fi reținută și marja de 20% față de un an anterior, ca referință la care fac trimitere dispozițiile art. 42al.1 din Regulamentul 3/2007 completat prin Regulamentul 11/2008.
Nu este lipsit de importanță faptul că în cauză nu au fost dovedite împrejurări relevante privind existența unor reglementări interne ale băncii privind nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, diferite de cele evocate anterior, conform dispozițiilor art. 4 al.1 lit. f din Regulamentul 3/2007, cu consecința reținerii acelorași niveluri maxime a gradului de îndatorare indicate de.
În aceste împrejurări, având în vedere algoritmul pentru stabilirea gradului de îndatorare, împrejurările particulare prezentei cauze cu privire la situația financiară a reclamantului, instanța constată că, deși acesta sub aspect formal se încadra în condițiile generale și speciale de acordare a creditului, totuși i-a fost refuzată solicitarea.
Schimbarea atitudinii reprezentanților instituției de credit în acest context valențe concludente calificării naturii faptei de refuz al acordării creditului. Astfel, inițial reprezentantul băncii a informat pe reprezentanții Consiliului Național de Combaterea Discriminării despre faptul că banca nu are norme speciale care să reglementeze creditarea persoanelor fizice cu handicap, în condițiile în care în anexa 27 din Instrucțiunea,credite persoane fizice" erau detaliați principalii pași în acordarea creditelor destinate persoanelor cu handicap. De asemenea, consilierul de credite, deși nu avea pregătire medicală, și-a manifestat îndoieli cu privire la capacitatea de exercițiu, la consimțământul neviciat al solicitantului, pentru ca ulterior apărările băncii să se întemeieze pe caracterul obiectiv, întemeiat pe rezultatul unei aplicații informatice, al refuzului de acordare a creditului.
Instanța apreciază, în aceste împrejurări, că influență hotărâtoare asupra acordării creditului a avut-o situația personală a reclamantului, de persoană cu handicap psihic, situație de natură să constituie un factor determinant al atitudinii instituției de credit, dincolo de situația materială a solicitantului.
Referirea la dispozițiile art. 27 al.1 din Legea 448/2006, care recunosc beneficiul suportării din bugetul de stat al dobânzii pentru creditul contractat în vederea achiziționării unui mijloc de transport, nu are legătură cu prezenta cauză, refuzul băncii nefiind întemeiat pe împrejurarea că dobânda aferentă creditului solicitat nu ar fi susceptibilă de a fi supusă reglementării Legii 448/2006, având în vedere adeverința nr. 3492//2007 eliberată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. Cauza sesizării Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, precum și a învestirii instanței, constă în constatarea și înlăturarea situației de discriminare pretinse de către reclamant, fundamentată pe modalitatea de apreciere a îndeplinirii condițiilor de creditare incidente în cauză.
Apreciind existența unei fapte de discriminare prin restricția acordării creditului întemeiată pe situația reclamantului, de persoană cu handicap, instanța va admite acțiunea astfel cum a fost precizată și va anula Hotărârea nr. 628/22.10.2008 a.
Consecința anulării Hotărârii nr. 628/2008 constă, conform dispozițiilor art. 20 al.3 teza finală din OG137/2000 republicată, în restabilirea situației anterioare discriminării. Aceasta se realizează prin stabilirea drepturilor și obligațiilor corelative ale părților relativ la raportul juridic ce a generat situația discriminatorie, în sensul recunoașterii efectelor produse prin raportare la condițiile legale și la cele stabilite de bancă în raport de imperativele respectării principiului nediscriminării.
Având în vedere natura specială a procedurii desfășurate în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dispozițiile art. 3 al.1 lit.c, ale art. 20 al.9 din OG137/2000, ale art.1 din Legea 554/2004, instanța apreciază că, în cadrul controlului judecătoresc exercitat asupra hotărârii efectul anulării acesteia, ca urmare a constatării situației de discriminare, constă în dispunerea măsurilor necesare recunoașterii drepturilor vătămate prin această situație.
De aceea, împrejurarea că reclamantul a formulat o acțiune de drept comun, ce face obiectul dosarului - al Judecătoriei Bacău nu este de natură să influențeze prezentul litigiu, cauza cererilor de chemare în judecată formulate pe calea dreptului comun și pe calea contenciosului administrativ fiind considerabil diferită sub aspectul naturii dreptului încălcat. Cum în prezenta cauză s-a constatat încălcarea principiului nediscriminării, prin învestirea cu acțiunea împotriva hotărârii instanța este ținută a dispune în condițiile și limitele prevăzute de dispozițiile speciale ale art.20 al.3 din OG137/2000 republicată.
În consecință, pentru restabilirea situației anterioare discriminării, în limitele petitului acțiunii, va fi obligată pârâta - să încheie cu reclamantul contract de credit în baza cererii de credit nr. -/21.02.2006.
În temeiul art. 274 coroborat cu art.246 Cod procedură civilă, se va lua act că reclamatul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul cu domiciliul în Comuna, Sat, jud. B, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, sector 1, nr.1-3 și - GENERALE B cu sediul în B, BRD,--7, Cod poștal -, astfel cum a fost precizată.
Anulează Hotărârea nr.628/22.10.2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Obligă pârâta - GENERALE A B să încheie cu reclamantul contract de credit în baza cererii de credit nr.-/21.02.2008.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26.03.2009.
PREȘEDINTE, - - |
GREFIER, - - |
Red./14.04.2009
Tehnored.VZ
Ex.5
16.04.2009
Președinte:Morina NapaJudecători:Morina Napa