Obligația de a face. Decizia 460/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 460
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Laura Chimoiu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.1465 din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă D prin consilier juridic lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința nr.1465 din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
S-a reținut că reclamantul s-a adresat în data de 29 iunie 2009 pârâtei CAS D pentru ca, în urma constatării calității de asigurat a reclamantului, să i se elibereze o adeverință necesară pentru internarea în spital.
Pentru a beneficia de dreptul la servicii medicale în ambulatorii și spitale, asigurații au obligația să achite contribuția datorată fondului, termenul de prescripție a plății contribuției fiind cel prevăzut pentru obligațiile fiscale, respectiv de 5 ani, termen ce se calculează începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, la notificarea caselor de asigurări sau la solicitarea persoanelor în vederea dobândirii calității de asigurat după caz conform art. 219 din legea nr. 95/2006.
În cadrul termenului de prescripție de 5 ani, care se calculează începând cu data de 01 iulie 2004, pentru perioada 01.07.2004 - 28.02.2007 reclamantul nu a depus documentele necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fondul de asigurări și nu a achitat contribuția corespunzătoare.
În categoria persoanelor care desfășoară activități independente asupra cărora se calculează contribuția intră și veniturile din profesii liberale, respectiv din exercitarea profesiei de avocat conform art. 257 din Legea nr. 95/2006.
Obligația achitării contribuției datorată fondului de asigurări sociale de sănătate a fost reglementată din anul 2007 odată cu apariția legii privind asigurările sociale de sănătate nr. 145/1997 și prin urmare apărarea reclamantului potrivit căreia pretențiile casei de asigurări de sănătate ar fi retroactive sunt nefondate.
Tribunalul a reținut faptul că, în raport de dispozitile art. 257 și 259 din Legea nr. 95/2006, reclamantul, pentru perioada în care a realizat venituri impozabile, avea obligația plății contribuției calculate la aceste venituri, inclusiv majorări de întârziere și obligații fiscale accesorii iar pentru perioada în care nu a realizat venituri - perioada în care a fost suspendat din profesia de avocat - avea obligația plății contribuției lunare calculate la salariul minim brut pe țară pe o perioadă de 6 luni, cu majorări de întârziere calculate la această perioadă.
Împotriva acestei sentințe, in termen legal, a formulat recurs reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Dezvoltand in fapt motivele de recurs, reclamantul a aratat ca din adeverintele prezentate rezulta ca este suspendat din profesia de avocat si beneficiaza de ajutor social, in temeiul Legii nr. 416/2001, contributia la CAS fiind platita de primarie inca din anul 2007.
In drept, recurentul a invocat dispozitiile art. 304 pct. 7, 8 si 9.civ.Cod Penal, art. 304 ind.1 civ.
Cod PenalIn probatiune, recurentul a depus la dosar adeverintele nr. 6715/14.10.2009, 5872/04.08.2009, 3850/07.07.2009, 6714/14.10.2009, 5355/17.06.2009 eliberate de Consiliul Local.
Prin intampinarea formulata la data de 19.01.2010, intimata parata CAS Das olicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si a probatoriului administrat in cauza, luand in considerare caracterul devolutiv al caii de atac declarate impotriva unei hotarari nesusceptibile de apel, in conditiile art. 304/1, Curtea urmeaza sa retina urmatoarele:
Sub un prim aspect, Curtea constata ca, desi recurentul a indicat ca temei al cererii de recurs dispozitiile art. 304 pct. 7 si 8.civ.Cod Penal, textele legal mentionate au fost invocate in mod formal intrucat, in fapt, nu au fost dezvoltate motive care sa se circumscrie cazurilor de modificare mentionate relative la nemotivarea hotararii sau interpretarea gresita a vreunui act juridic dedus judecatii.
Sub aspectul criticii referitoare la aplicare gresita a legii, intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, Curtea constata ca aceasta este nefondata.
In fapt, litigiul de fata are ca obiect solicitarea reclamantului de obligare a CAS D la eliberarea unei adeverinte care sa ateste calitatea de asigurat a acestuia, dispozitiile legale aplicabile spetei fiind cele ale Legii nr. 95/2006 si Legii nr. 145/1997.
In raport de materialul probator existent la dosarul cauzei si dispozitiile legale incidente, Curtea apreciaza ca solutia pronuntata in cauza este legala si temeinica, rationamentul juridic fiind unul corect.
Reclamantul a fost suspendat din profesia de avocat in anul 2005, iar pentru perioada 01.07.2004-28.02.2007 nu a depus documentele necesare in vederea calcularii contributiei asupra veniturilor realizate din profesia liberala de avocat exercitata anterior suspendarii.
Potrivit dispozitiilor art. 259 alin.7 din Legea nr. 95/2006, reclamantului ii reveneau urmatoarele obligatii: pentru perioada in care a realizat venituri impozabile - obligatia platii contributiei calculate la aceste venituri, inclusiv majorari de intarziere si obligatii fiscale accesorii, iar pentru perioada in care nu a realizat venituri impozabile - obligatia platii contributiei lunare calculate la salariul minim brut pe tara pe o perioada de 6 luni, cu majorari de intarziere calculate pe aceasta perioada.
Intrucat aceste obligatii legale nu au fost indeplinite de catre reclamant, in mod corect tribunalul a respins cererea acestuia de obligare a paratei la recunoasterea calitatii de asigurat, potrivit art. 211 din Legea nr. 95/2006, fiind asigurati cetatenii care fac dovada platii contributiei la fond.
In considerarea celor enuntate, hotararea primei instante fiind data cu aplicarea corecta a legii, neexistand nici motive de ordine publica pe care instanta sa le invoce din oficiu, Curtea va inlatura criticile relative la aplicarea gresita a legii de catre instanta de fond, apreciind ca nu subzista cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, drept pentru care va respinge ca nefondat recursul, facand aplicarea si a dispozitiilor art. 312.civ.
Cod PenalPENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.1465 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimata parata CAS
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.-
Ex.2/11.03.2010
Jud.fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Laura Chimoiu, Gabriela Carneluti
