Obligația de a face. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--06.03.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.486

Ședința publică din 17 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Chiu Mircea Ionel

JUDECĂTOR 2: Dacu Cristian Alexandru

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul formulat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.737/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în contradictoriu cu intimații pârâți Municipiul C prin Primar, Consiliul Local C prin Primar, și Carla.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta reclamantă personal, pentru intimații lipsă se prezintă avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Reclamanta recurentă solicită admiterea excepției nulității sentinței atacate pronunțate de Tribunalul C-S, având în vedere faptul că instanța de fond a încălcat principiul contradicționalității. Depune concluzii scrise pe care le susține și oral, solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.

Avocatul intimaților, domnul, solicită respingerea excepției, respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise și chitanță privind onorariul de avocat în cuantum de 1000 lei.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.737/10 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins cererea reclamantei de introducere în cauză a Primăriei C, a respins acțiunea reclamantei împotriva pârâților Consiliul local C, Municipiul C, și Carla, pentru comunicarea unor informații de interes public, obligând reclamanta la 1500 lei cheltuieli de judecată pârâtelor și Carla.

S-a reținut că, prin cererea înregistrată cu nr. 2934/115/11.09.2007, reclamanta chemat în judecată pârâții Consiliul local C, Municipiul C, și Carla pentru eliberarea a patru pagini din Monitorul oficial, anul XIV- nr.541 bis/24.07.2003, Anexa 3 - inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului C, pct.2.1.2.- "Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat" al Proiectului tehnic "Amenajarea centrului administrativ, inclusiv vestigiile arheologice din municipiul C, eliberarea unei adeverințe din care să rezulte regimul juridic al terenului înscris în 542 C, nr..XI/8/2, în 10 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești, sub sancțiunea amendării și obligării la despăgubiri.

La 12 noiembrie 2007 reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât și a Primăriei C, deoarece potrivit art.91 din Legea 215/2001, primăria aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului.

Analizând această cerere, instanța a reținut, în baza principiului disponibilității reclamantul stabilește cadrul procesual, inclusiv sub aspectul pârâților, prin cererea introductivă.

După sesizarea instanței, participarea la judecată a altor persoane decât cele din cererea introductivă se poate face doar în condițiile art.49-66 Cod procedură civilă sau a continuării judecății de către succesori.

Cererea reclamantei de introducere în cauză a Primăriei C nu se înscrie în situațiile enumerate, astfel că instanța o va respinge.

Pe fond, instanța a reținut că prin Dispoziția 866/2006 a Primăriei Caf ost respinsă cererea reclamantei și a soțului ei de restituire în natură, în baza legii 10/2001, a imobilului înscris în 542 C, nr.957.

Reclamanta și soțul ei au atacat această dispoziție în instanță, formându-se dosarul -, pe rolul Tribunalului C-S, în care au cerut anularea dispoziției și despăgubirea în natură prin echivalent prin atribuirea unui alt teren înscris în 542 C, nr.. XI/8/2 și în 2325 C nr.. 4750.

În dosarul - al Tribunalului C-S pârâții s-au apărat arătând că terenurile solicitate fac parte din domeniul public al municipiului

Prin urmare, reclamanta a introdus acțiunea de față pentru a obține o adeverință din care să rezulte dacă terenul înscris în 542 C nr..XI/8/2 aparține domeniului public sau privat al Municipiului

În dosarul - Tribunalul C-S a pronunțat sentința civilă nr. 1837/2007, stabilind în considerentele ei că terenurile solicitate aparțin domeniului privat al municipiului Prin aceeași sentință s-a dispus anularea dispoziției primarului municipiului C 866/2006 și obligarea pârâților la emiterea unei dispoziții de atribuire în natură către reclamanții și, a suprafeței de 315,18 mp din 542 C nr..XI/8/2 și a suprafeței de 191,82 mp din 2325 C nr.4750.

Câtă vreme interesul reclamantei în a se stabili regimul juridic al terenurilor înscrise în 542 C nr.. XI/8/2 și 2325 C nr..4750 era în strânsă legătură cu despăgubirea în natură prin echivalent în baza Legii 10/2001, cu terenurile menționate, prin sentința civilă 1837/2007 a Tribunalului C-S prin care s-a stabilit regimul juridic al acestor terenuri și atribuirea lor reclamantei și soțului ei, interesul reclamantei în speța de față a dispărut.

În consecință, în baza art. 111 Cod procedură civilă, instanța a respins acțiunea ca lipsită de interes.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta să le plătească pârâtelor și Carla cheltuieli de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea și trimiterea spre rejudecare a cererii de chemare în judecată sau modificarea hotărârii și admiterea cererii astfel cum a fost precizată.

În motivare a criticat hotărârea recurată, în privința învoirii la proba cu interogatoriul pârâtelor și Carla și stabilirea cadrului procesual.

Asupra aprecierii caracterului de informație de interes public, consideră că instanța a greșit în privința proiectului tehnic de amenajare a centrului administrativ întrucât chiar pe pagina de internet a Primăriei, acesta apare printre documentele de interes public.

A mai precizat că nu are nicio relevanță existența dosarului nr.- pe rolul instanței, în raport de dreptul său la comunicarea informațiilor de interes public, iar sentința pronunțată în acel dosar nu este încă definitivă și irevocabilă, astfel că justifică interesul său în cauză.

Recurenta a criticat și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, întrucât exercitarea dreptului constituțional la accesul liber la justiție nu este o faptă ilicită, care să justifice obligarea sa la aceste cheltuieli.

Examinând recursul, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel constată că nu este fondat și-l va respinge conform următoarelor considerente:

Asupra probei cu interogatoriul pârâtelor, în mod procedural instanța a apreciat utilitatea și pertinența probei, respingând-o, iar cadrul procesual a fost stabilit conform art.112 Cod procedură civilă, astfel că hotărârea primei instanțe, sub acest aspect, este legală și temeinică.

În raport de motivele de recurs privind caracterul informațiilor publice, este de observat că reclamanta a fost invitată la Primărie pentru studiul documentației solicitate- "proiect tehnic, amenajare centru administrativ, inclusiv vestigiu arheologice", conform adresei depuse la dosar, fiind astfel îndeplinită modalitatea alternativă prevăzute de art.5 (4) lit.b din Legea nr.544/2001, cu atât mai mult cu cât Monitorul Oficial al României are un alt emitent.

În mod corect prima instanța a constatat că, nu se mai justifică solicitarea referitoare la adeverința regimului juridic al temeiului, situație juridică fiind clarificată în Dosarul nr.-, iar răspunsurile au fost adresate și reclamantei și au făcut dovada solicită, neavând relevanță dacă situația este sau nu irevocabilă.

Se observă de asemenea, că în mod corect s-a respins acțiunea și față de pârâtele și Carla, care au comunicat reclamantei răspunsurile depuse în copie la dosar, cu atât mai mult cu cât prevederile art.16 din Legea nr.554/2004, se referă la chemarea în judecată a unor persoane în condițiile acestei legi, nu a Legii 544/2001, și numai dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat sau pentru întârziere.

Problema executării hotărârii pronunțată în baza Legii nr.-, este reglementată de cap.III din lege, referitoare la definitive și irevocabile, astfel că nu se justifică nici capătul de cerere privind aplicarea amenzilor și a acordării despăgubirii în cazul nerespectării unui termen de 10 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței.

Motivul de recurs referitor la obligarea la plată a cheltuielilor de judecată nu se justifică, fiind făcute corect aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă, ca urmare a respingerii acțiunii față de cele două pârâte, și a cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, constatându-se că acțiunea reclamantei a fost corect respinsă, iar motivele de recurs nu sunt fondate, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul reclamantei împotriva sentinței civile nr.737/2007, pronunțată în Dosar nr- al Tribunalului C-

Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 17.04.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

GREFIER,

red./-27.05.2008

TEHNORED:LC /27.05.2008 /2ex.

Primă instanță: Tribunalul C-

Judecător:

Judecător:

Președinte:Chiu Mircea Ionel
Judecători:Chiu Mircea Ionel, Dacu Cristian Alexandru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Timisoara