Obligația de a face. Sentința 51/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Sentința nr. 51/2009
Ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac judecător
Grefier - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantulUNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA - BAROUL BACĂUîmpotriva pârâtuluiGUVERNUL ROMÂNIEI și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR- în calitate de titular al cererii de intervenție în interes alăturat, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 02.04.2009 reclamantul a depus o cerere prin care solicită comunicarea unei copii de pe cererea de intervenție formulată de Ministerul Justiției și Libertăților, prin aceeași cerere formulând și întâmpinare la excepția lipsei capacității de folosință.
Față de împrejurarea că reclamantul arată prin cererea formulată că nu i s-a comunicat cererea de intervenție pentru termenul de astăzi, instanța reține că potrivit mențiunilor de pe dovada de comunicare a citației aflată la fila 62 dosar, reclamantul a fost citat cu copie de pe cererea de intervenție în interes alăturat formulată de Ministerul Justiției și Libertăților, motiv pentru care nu se mai impune comunicarea acesteia.
Instanța în baza art. 49 Cod procedură civilă, admite în principiu cererea de intervenție în interes alăturat pârâtului Guvernul României, formulată de Ministerul Justiției și Libertăților.
Dat fiind faptul că s-a invocat excepția lipsei capacității de folosință atât de pârâtul Guvernul României, cât și de intervenientul în interes alăturat Guvernului României, instanța apreciază că în ordinea de soluționare a excepțiilor primează excepția lipsei capacității de folosință și rămâne în pronunțare pe această excepție.
CURT EA
- Deliberând -
Asupra acțiunii directe de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la nr- reclamanta Uniunea Națională a lor din România a chemat în judecată Guvernul României solicitând obligarea acestuia să-i recunoască personalitatea juridică, să elaboreze un proiect de act normativ de anulare a art. 9 pct. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, anularea nr.OUG 159/2008, iar în subsidiar, anularea art. 6 din nr.OUG 159/2008 prin care se modifică art. 16 din Legea nr. 51/1995. Totodată se solicită suspendarea OUG159/2008.
Se arată că OUG159/2008 încalcă dreptul constituțional la muncă și protecție socială, barourile fiind obligate să facă primirea în profesia de avocat cu examen, încălcându-se totodată dreptul de specializare în profesii juridice. Apreciază reclamanta că actul normativ în discuție este în contradicție cu normele europene, cu tratatele internaționale, cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, încălcând art. 16 și 40 din Constituție.
Invocă reclamantul nulitatea OUG159/2008.
Referitor la pct. 1 din cerere se arată că se urmărește consolidarea calității procesuale de folosință și exercițiu, făcând trimitere la o serie de adrese comunicate de ministerul Justiției. În ce privește pct. 2 al acțiunii, se arată că este necesar a se crea un sistem concurențial la nivelul fiecărui județ, mijloc prin care să se asigure însăși îndeplinirea obiectivelor care au stat la baza adoptării OUG159/2008. Cum exercitarea calificată a drepturilor la apărare se asigură de și, în condițiile în care în fiecare județ există doar un singur barou din cadrul nu se pot îndeplini condițiile de ofertă și de participare la ofertă, din partea unui singur barou, pentru licitarea serviciului de asistență prin avocat.
Se arată că OUG159/2008 excede scopului urmărit pentru îndeplinirea OUG51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, afectează accesul la beneficiul asistenței prin avocat, instituind modificări la accesul în profesie prin abrogarea prevederilor art. 16 al. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995, instituirea unor forme de atestare prin licențe, afectând autonomia de funcționare și organizare a barourilor în sensul că se instituie o procedură de examinare la nivel național, nu se stabilește procedura de dobândire a personalității juridice pentru barouri.
Prin cererea formulată la 19.03.2003, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a OUG159/2008 în raport cu dispozițiile art. 115 al. 4, al. 5, al. 6, art. 108 al. 3, 4, art. 52, 40, 41, 45, 24, 16, 20 din Constituția României.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interes alăturat Guvernului, Ministerul Justiției și Libertăților, cerere admisă în principiu în baza art. 49 alin. 1 Cod procedură civilă în ședința din 03.04.2009. Intervenientul în interes alăturat a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, invocând dispozițiile art. 41 Cod procedură civilă, excepția inadmisibilității și a lipsei de interes, făcând totodată apărări cu privire la fondul cauzei.
Aceleași excepții au fost invocate și de Guvernul României prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta arată că a fost instituită prin Legea nr. 51/1995, nefiind necesare acte de înființare a, având capacitate procesuală de folosință prin Legea nr. 51/1995. Se mai arată că nu se legitimează cu acte la asociația, că nu o interesează acțiunile formulate de d-nul.
Invocă reclamanta că are organe proprii de conducere, fiind reprezentați prin decan.
Solicită reclamanta prorogarea termenului de soluționare a excepției lipsei capacității procesuale de folosință după soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.
În aplicarea dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, instanța urmează a se pronunța cu precădere asupra excepțiilor invocate. În ordinea de soluționare a excepțiilor primează excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei. Instanța nu poate reține întemeiată solicitarea reclamantei de a proroga pronunțarea asupra acestei excepții după sesizarea Curții Constituționale, având în vedere că partea care nu are capacitate de folosință, nu poate sta în judecată și, pe cale de consecință, nu poate invoca excepții, așadar nu poate solicita nici sesizarea Curții Constituționale.
Analizând excepția lipsei capacității de folosință prin prisma dispozițiilor art. 41 Cod procedură civilă, instanța o găsește întemeiată. Astfel, potrivit art. 41 Cod procedură civilă, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică putând sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere. Împrejurarea că reclamanta are organe de conducere, fiind reprezentată prin decanul nu conferă personalitate juridică, dându-i doar legitimare procesuală pasivă, reclamanta putând sta în judecată doar ca pârâtă.
Pentru a putea sta în judecată ca reclamantă, o asociație sau societate trebuie să aibă personalitate juridică, aceasta reprezentând aptitudinea de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. Una din trăsăturile capacității de folosință a persoanei juridice o reprezintă legalitatea, ceea ce presupune că este stabilită exclusiv prin lege, voința persoanei juridice neputând avea semnificație atunci când legea prevede în mod imperativ modalitatea de a accede într-o profesie și de a desfășura acea profesie.
Se reține că reclamanta de față, denumită Uniunea Națională a lor din România - prin BAROUL BACĂU funcționează în afara Uniunii Naționale a Avocaților din România, reglementată de Legea nr. 51/1995, decanul acestui barou negăsindu-se pe listele cu avocații înscriși în BAROUL BACĂU.
Este adevărat că potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 barourile au personalitate juridică și funcționează fără alte formalități, însă reclamanta nu-și exercită activitatea în formele prevăzute de art. 7 din lege, iar BAROUL BACĂU ( reclamantul din acțiunea pendinte) nu este component al Uniunii Naționale a lor din România, nefiind alcătuit din avocați înscriși în baroului, baroul d e față fiind constituit în afara Înregistrarea la Ministerul Finanțelor Publice nu este de natură a duce la concluzia că reclamantul are personalitate juridică, atâta timp cât s-a constituit și funcționează în afara
De altfel, solicitarea din cuprinsul cererii de chemare în judecată a recunoașterii personalității juridice creează prezumția că reclamanta nu are personalitate juridică și, ca atare, nu are capacitate de folosință, capacitate procesuală de folosință, nefiind altceva decât un aspect al capacității civile, un reflex pe plan procesual al capacității de folosință. Decretul nr. 31/1954 în art. 5 alin. 2 definește capacitatea de folosință ca fiind aptitudinea de a avea drepturi și obligații în cazul persoanelor juridice, capacitatea fiind determinată de finalitatea pentru care au fost autorizate să ființeze. Cum BAROUL BACĂU nu funcționează în baza Legii nr. 51/1995, fiind un barou înființat în paralel cu BAROUL BACĂU în care sunt înscriși avocați care își exercită profesia și care au acces în profesia de avocat în condițiile legii avocaților, nefiind îndeplinită condiția legalității, ca și trăsătură a capacității de folosință, instanța în baza art. 41-43 Cod procedură civilă urmează a admite excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei și, în consecință, respinge pentru lipsa capacității de folosință, acțiunea formulată de reclamanta Uniunea Națională a lor din România - Barou B cu sediul în B,-,. A,.3, județul B în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României cu sediul în B, nr. 1, sector 1, B și Ministerul Justiției și Libertăților în calitate de intervenient în interes alăturat pârâtului Guvernul României.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 03 aprilie 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
Red. -
Tehnored. 28.04.2009
5 ex.
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac
