Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 156/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 156/2008

Ședința publică din data de 11 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț

JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan

GREFIER: - -

S-a luat în examinare, după casare și trimitere spre rejudecare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 4680 din 07.02.2007 emisă de pârâtă.

La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.

Acțiunea este scutiră de plata taxelor de timbru.

Procedura de citare este îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 22.01.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei, din partea pârâtei înscrisurile solicitate de instanță, prin adresa de la fila 11 din dosar, respectiv înscrisurile care au stat la baza emiterii hotărârii contestate ( 14 -26). De asemenea, reclamantul a trimis la dosarul cauzei un înscris prin care a expus starea de fapt din litigiu ( 28).

Curtea, în urma deliberării, apreciază că, la dosar sunt suficiente probe, pentru justa soluționare a cauzei, prezenta cauză fiind stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURT E A

deliberând reține că,

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la 23 martie 2007, reclamantul a chemat în judecată pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S și a solicitat anularea hotărârii nr. 4680 emisă de pârâtă la 7 februarie 2007.

În motivarea cererii a arătat că în mod neîntemeiat prin hotărârea contestată i-a fost respinsă cererea pentru constatarea statutului de persoană refugiată și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât a făcut dovada cu martori și cu acte de stare civilă depuse la dosar că a fost refugiat din motive etnice împreună cu familia sa.

Prin sentința civilă nr. 224 din 24 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr- Curtea de APEL CLUJa luat act de renunțarea reclamantului la judecarea acțiunii formulată împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând instanței casarea hotărârii întrucât el nu a renunțat la soluționarea cererii sale.

Prin decizia nr. 3675 din 02.10.2007 pronunțată în dosarul nr- ICCJ a admis recursul reclamantului, a casat sentința civilă nr. 224 din 24 aprilie 2007 Curții de APEL CLUJ și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- la data de 1 noiembrie 2007 la Curtea de APEL CLUJ.

Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:

Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Probele existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor și G (25, 26) precum și actele de stare civilă ale reclamantului, atestă cu caracter unitar împrejurarea că acesta din urmă, împreună cu familia s-au refugiat din localitatea de domiciliu, jud. S, în localitatea T, jud. C, ca urmare a persecuțiilor etnice, reîntoarcerea având loc în cursul lunii martie a anului 1945.

Se poate observa, așadar, că probele testimoniale existente la dosar confirmă strămutarea reclamantului din localitatea de domiciliu într-o altă localitate, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu a acestuia, astfel încât ipoteza normei legale instituite prin art. 1 din Legea nr. 189/2000 este incidentă.

În consecința, instanța va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată și în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/12004 va dispune anularea hotărârii nr. 4679 din 07 februarie 2007 pârâtei și, pe cale de consecință, va obliga pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 15.04.1941 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru a dispune astfel instanța a avut în vedere că în practica relativ recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia nr.4754 din 06 decembrie 2007 de exemplu) s-a statuat că declarațiile martorilor date în condițiile art.4 din HG nr.127/2002 constituie probe care fac dovada refugiului iar "în ceea ce privește motivul schimbării domiciliului, situația de fapt trebuie apreciată în funcție de realitățile istorice ale momentului, fiind de notorietate persecuțiile etnice exercitate asupra populației române de către trupele maghiare".

De asemenea, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care la rândul lor sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr.189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind suficientă în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 ).

În consecință, Curtea a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată și a admis-o astfel cum a fost formulată.

Nu se poate susține, însă, că aceste ultime afirmații sunt suficiente pentru ca acțiunile de acest gen să fie admise întrucât există decizii ale care afirmă contrariul ( decizia nr.4183 din 01 noiembrie 2007, 3738 din 04 octombrie 2007) fără a indica, însă, existența unor criterii obiective și rezonabile pentru care deși s-au administrat aceleași categorii de probe acțiunile au fost respinse.

Este cunoscut, însă, faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancționat România pentru divergențele de jurisprudență existente chiar la nivelul Înaltei Curți de Casație și care au fost apreciate drept contrare principiului siguranței publice (cauza Beian împotriva României). Cu același prilej s-a subliniat și faptul că "dacă statele decid mai întâi să adopte legi pentru a despăgubi victimele nedreptăților comise în trecut, acestea trebuie să fie puse în practică cu o claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept interesați. În această privință trebuie subliniat că incertitudinea, indiferent dacă este legislativă, administrativă sau jurisdicțională este un factor important care trebuie luat în calcul pentru a aprecia conduita statului(a se vedea, mutatis mutandis, împotriva Poloniei, împotriva României).

În consecință, pentru a preveni o condamnare previzibilă a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reținând că pentru persoane aflate în situații similare instanțele le-au recunoscut părților dreptul de a beneficia de privilegiile Legii nr. 189/2000 în condițiile administrării aceluiași probatoriu, Curtea va admite acțiunea reclamantului așa cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul domiciliat în, nr. 95, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII S, cu sediul în Z, B-dul -, nr. 85, jud. S și, în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr. 4679/07 februarie 2007 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 15.04.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2007.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.

Dact./4 ex/05.03.2008.

Președinte:Mihaela Sărăcuț
Judecători:Mihaela Sărăcuț, Augusta Chichișan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 156/2008. Curtea de Apel Cluj