Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 1597/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1597
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTARE A ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 03.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 10.04.2009.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 23.03.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Casa Asigurărilor de Sănătate a apărării ordinii publice și autorității judecătorești și Casa Națională din B solicitând:
1. să-i restituie sumele de bani, actualizate cu coeficientul de inflație și dobânzile legale, reținute prin greșita impozitare a contravalorii medicamentelor compensate și a serviciilor medicale plătite după pensionare(19 mai 2003) pentru el și soția lui;
2. să-i deconteze cheltuielile privind serviciile medicale și medicamentele compensate refuzate la plată nejustificat, pe considerentul că fondurile alocate s-ar fi epuizat ori au fost achitate parțial din diferite motive, sume de bani, de asemenea, actualizate cu rata inflației și dobânzile legale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în perioada 01.11.1960-19.05.2003 și-a desfășurat activitatea exclusiv în magistratură, pensionându-se, la cerere pentru limită de vârstă.
După pensionare, a continuat să beneficieze de gratuitatea serviciilor medicale și a medicamentelor prescrise de medic în conformitate cu prevederile art.27 alin.2 din OUG nr.177/2002, art.79 alin.5 din Lg.3003/2004 și art.25 alin.l0 din OUG nr.27/2006.
Practic, în aplicarea acestor dispoziții legale avansa sumele de bani necesare achiziționării medicamentelor compensate și a unor servicii medicale stomatologice, analize de laborator, investigații oftalmologice și altele, după care întocmea decontul de cheltuieli atașând actele justificative.
Cererile de decontare, însoțite de actele justificative erau trimise pentru avizare la Serviciul de Asistență Medicală a Ministerului Justiției. Unele deconturi de cheltuieli au fost aprobate în totalitate, altele parțial.
În aceste cazuri, printr-o greșită interpretare a prevederilor legale, sumele de bani pe care le-a avansat pentru cumpărarea medicamentelor sau plata serviciilor medicale îi erau impozitate cu 16%, apreciindu-se că ar constitui "venituri".
A încercat rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, însă departamentul economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție cu adresa nr.3862/l4.07.2006 i-a respins cererea cu motivarea că banii avansați de el pentru cumpărarea de medicamente sau plata unor servicii medicale și restituiți după mari intervale de timp ar constitui "venituri" pentru persoanele fizice, pensionari în sensul prevederilor art.68, alin. l, lit. c din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal și ca atare le-a impozitat cu 16%.
Interpretarea dată este evident greșită și discriminatorie față de magistrații în activitate.
Potrivit art.79 alin.5 din Lg.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare prevede că: "Judecătorii și procurorii în activitate și pensionarii, precum soțul sau soția și copii aflați în întreținere, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze în condițiile respectării dispozițiilor legale privind piața contribuției pentru asigurările sociale de sănătate".
Or, atât angajatorul în cei 43 ani de activitate, cât și Casa de Pensii a Sectorului 1 pe perioada de când s-a pensionat, i-au reținut și-i rețin în continuare diferite procente, în prezent 6,5% din pensie drept contribuții la asigurările sociale de Sănătate.
În consecință, sumele de bani pe care le-a avansat pentru plata unor servicii medicale și a medicamentelor compensate, pentru care trebuia să beneficieze de gratuitate, nu puteau fi considerate "venituri" în sensul prevederilor Codului Fiscal numai pentru magistrații pensionari, deoarece sunt nu numai nelegale, ci și discriminatorii față de magistrații în activitate.
De altfel, legiuitorul, prin art.24, alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006 a stabilit explicit beneficiarii drepturilor de asistență medicală, medicamente și proteze gratuite, între care sunt și magistrații pensionari, precizând totodată că aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.
Cu toate acestea, pârâtul, MINISTERUL PUBLIC, departamentul economico-financiar și administrativ cu adresa nr.3869/14.07.2006, la aproape 4 luni de la intrarea în vigoare a actului sus citat, îi face cunoscut că sumele reținute ar constitui venituri pentru pensionari și că au fost impozitate cu 16%.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la achitarea parțială, sau refuzul de plată a unor deconturi de cheltuieli privind serviciile medicale și medicamentele compensate pe considerentul că nu ar fi fonduri alocate, sau unele cheltuieli ar fi excesive, nu a stabilit cuantumul acestora datorită refuzului departamentului
economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție de a-i comunica aceste date.
De aceea, urmează ca instanța de judecată să oblige MINISTERUL PUBLIC să comunice deconturile de cheltuieli privind serviciile medicale și medicamentele compensate refuzate la plată, sau achitate parțial, valoarea lor și motivația.
La 05.06.2007, pârâta CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTARE A ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI a depus întâmpinare prin acre invocă:
1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în cauza de față având în vedere următoarele considerente:
Conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sănătății, art. 218 alin. 3 din Titlul VIII - Asigurările sociale de sănătate, cât și reglementărilor anterioare, respectiv nr.OUG 150-12002, contravaloarea medicamentelor prevăzute în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, prescrise pentru tratamentul afecțiunilor persoanelor prevăzute în actele normative care prevăd gratuitatea asistenței medicale pentru beneficiari, se suportă, în condițiile contractului - cadru astfel:
Pentru beneficiarii Legii nr. 303/2004, gratuitatea de medicamente pentru tratamentul ambulatoriu se asigură cu următoarele precizări:
- casa de asigurări sănătate, respectiv instituția noastră, cu care are contract medicul prescriptor decontează numai procentul din prețul de referință al medicamentelor prescrise pe formulare de rețete întocmite în conformitate cu legislația în vigoare (50%, 90%, 100% din prețul de referință) în baza contractelor de furnizare de medicamente încheiate cu farmaciile.
- diferența până la prețul cu amănuntul, care ar trebui achitată de asigurat, poate fi suportată din bugetele ministerelor sau structurilor din care beneficiarul a făcut parte și care au acordat gratuitatea, în baza contractelor încheiate cu farmaciile comunitare agreate de acestea.
În conformitate cu prevederile art. 24 din Normele proprii de aplicare a Contractului - cadru în sistemul: "Modalitatea de decontare a părții necompensate de care beneficiază asigurații în baza unor legi speciale se stabilește prin ordin al miniștrilor și conducătorilor instituțiilor din sistemul apărării ordinii publice și autorității judecătorești".
Pentru acest motiv, toate persoanele asigurate care intră sub incidența actelor normative prevăzute - în cazul dedus judecății - Legea nr. 92/1992 și apoi Legea nr. 303/2004 au dreptul să beneficieze de medicamente prevăzute în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, la nivelul prețului de referință, cu suportarea contravalorii de către CASB. în proporțiile arătate mai sus, iar diferența până la prețul de vânzare cu amănuntul, prin decontarea de către MINISTERUL PUBLIC, pe baza actelor justificative prezentate de către petentul beneficiar.
Prin sentința civilă nr. 1558/06.06.2007, Curtea de APEL BUCUREȘTIa respins acțiunea ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei procedurii prealabile ca neîntemeiată, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pe perioada 19.05.2003 - 23.03.2004 și a admis excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtei CASB.
Această sentință a fost casată prin decizia nr. 1167/20.03.2008 prin care ÎCCJ a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Curtea va respinge excepția lipsei procedurii prealabile deoarece art. 7 din Legea nr. 554/2004 nu impune îndeplinirea unei proceduri prealabile în cazul refuzului soluționării unei cereri. Este necesară doar cererea adresată autorității publice și introducerea acțiunii in termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare sau de la data expirării termenului de 30 de zile acordat de lege pentru soluționarea cererii.
Pe de altă parte, Curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTARE A ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII
JUDECĂTOREȘTI și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE deoarece:
Conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sănătății, art. 218 alin. 3 din Titlul VIII - Asigurările sociale de sănătate, cât și reglementărilor anterioare, respectiv nr.OUG 150/2002, contravaloarea medicamentelor prevăzute în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, prescrise pentru tratamentul afecțiunilor persoanelor prevăzute în actele normative care prevăd gratuitatea asistenței medicale pentru beneficiari, se suportă, în condițiile contractului - cadru astfel:
Pentru beneficiarii Legii nr. 303/2004, gratuitatea de medicamente pentru tratamentul ambulatoriu se asigură cu următoarele precizări:
- casa de asigurări sănătate, respectiv instituția noastră, cu care are contract medicul prescriptor decontează numai procentul din prețul de referință al medicamentelor prescrise pe formulare de rețete întocmite în conformitate cu legislația în vigoare (50%, 90%, 100% din prețul de referință) în baza contractelor de furnizare de medicamente încheiate cu farmaciile.
- diferența până la prețul cu amănuntul, care ar trebui achitată de asigurat, poate fi suportată din bugetele ministerelor sau structurilor din care beneficiarul a făcut parte și care au acordat gratuitatea, în baza contractelor încheiate cu farmaciile comunitare agreate de acestea.
În conformitate cu prevederile art. 24 din Normele proprii de aplicare a Contractului - cadru în sistemul: "Modalitatea de decontare a părții necompensate de care beneficiază asigurații în baza unor legi speciale se stabilește prin ordin al miniștrilor și conducătorilor instituțiilor din sistemul apărării ordinii publice și autorității judecătorești".
Pentru acest motiv, toate persoanele asigurate care intră sub incidența actelor normative prevăzute - în cazul dedus judecății - Legea nr. 92/1992 și apoi Legea nr. 303/2004 au dreptul să beneficieze de medicamente prevăzute în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, la nivelul prețului de referință, cu suportarea contravalorii de către CASB. în proporțiile arătate mai sus, iar diferența până la prețul de vânzare cu amănuntul, prin decontarea de către MINISTERUL PUBLIC, pe baza actelor justificative prezentate de către petentul beneficiar.
Având în vedere că reclamantul și-a restrâns pretențiile la restituirea impozitului și la plata serviciilor medicale și a medicamentelor pe ultimii 3 ani înainte de introducerea acțiunii, în baza art. 1 și 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, Curtea va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune ca neîntemeiată.
Din probele administrate, Curtea reține că în perioada 01.11.1960-19.05.2003 reclamantul și-a desfășurat activitatea exclusiv în magistratură, pensionându-se, la cerere pentru limită de vârstă.
După pensionare, reclamantul avansa sumele de bani necesare achiziționării medicamentelor compensate și a unor servicii medicale stomatologice, analize de laborator, investigații oftalmologice și altele, după care întocmea decontul de cheltuieli atașând actele justificative.
Cererile de decontare, însoțite de actele justificative erau trimise pentru avizare la Serviciul de Asistență Medicală a Ministerului Justiției. Unele deconturi de cheltuieli au fost aprobate în totalitate, altele parțial.
În aceste cazuri, sumele de bani pe care le-a avansat pentru cumpărarea medicamentelor sau plata serviciilor medicale îi erau impozitate cu 16%, apreciindu-se că ar constitui venituri.
Potrivit art.79 alin.5 din Lg.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare prevede că: "Judecătorii și procurorii în activitate și pensionarii, precum soțul sau soția și copii aflați în întreținere, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze în condițiile respectării dispozițiilor legale privind piața contribuției pentru asigurările sociale de sănătate".
Art.24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006 a stabilit explicit beneficiarii drepturilor de asistență medicală, medicamente și proteze gratuite, între care sunt și magistrații pensionari, precizând totodată că aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.
Nu se poate susține că art. 55 pct. 4 lit. e din Codul fiscal a abrogat indirect art. 24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006 deoarece art. 55 pct. 4 lit. e din Codul fiscal este o normă generală ulterioară, iar art. 24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006 este o normă specială anterioară și este de notorietate că o normă generală chiar ulterioară nu poate abroga o normă specială anterioară, decât in mod expres, ceea ce nu este cazul în speță (deoarece în Codul fiscal nu se menționează expres că de la data intrării sale in vigoare se abrogă 24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006). De aceea, Curtea consideră că, în continuare, a fost în vigoare 24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006.
Din acest motiv, în baza acestui text de lege, Curtea va admite cererea reclamantului și va obliga pe pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE să plătească reclamantului suma de 258 RON cu titlu de impozit (ce a fost plătită de reclamant ca impozit pe venit).
Potrivit art.79 alin.5 din Lg.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare prevede că: "Judecătorii și procurorii în activitate și pensionarii, precum soțul sau soția și copii aflați în întreținere, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze în condițiile respectării dispozițiilor legale privind piața contribuției pentru asigurările sociale de sănătate", iar potrivit art.24 alin.1 și 2 din OUG nr.27/29.03.2006 a stabilit explicit beneficiarii drepturilor de asistență medicală, medicamente și proteze gratuite, între care sunt și magistrații pensionari, precizând totodată că aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează. Având în vedere că aceste texte nu fac distincție între diferite medicamente, între natura asistenței medicale sau între tipuri de proteze, Curtea va reține, în baza principiului,unde legea nu distinge, nici cel care o interpretează nu trebuie să distingă", că magistrații pensionari beneficiază de orice asistență medicală, medicamente și proteze. Din aceste motive, in baza textelor de lege menționate, Curtea va obliga pe pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE să plătească reclamantului suma de2727,12 RON cheltuieli cu servicii medicale și medicamente.
În baza art. 274 proc. civ. față de culpa procesuală a pârâtului Curtea îl va obliga la plata sumei de 672,50 RON cheltuieli de judecată către reclamant, cheltuieli efectuate cu deplasarea la termenele de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT Ǎ ǍȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile ca neîntemeiată.
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune ca neîntemeiată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTARE A ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.
Respinge acțiunea reclamantului domiciliat in B,-,. 23,. B,. 5,. 72, sector 1 împotriva pârâților CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTARE A ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI cu sediul în B,-, sector 1 și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cu sediul în B,-, sector 2, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea reclamantului împotriva pârâtului MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul in B,-, sector 5.
Obligă pe pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE să plătească reclamantului:
- 258 RON cu titlu de impozit;
- 2727,12 RON cheltuieli cu servicii medicale și medicamente;
- 672,50 RON cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./30.04.2009
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
