Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 306/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIENr. 306/CA/2009
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Ștefan
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția de Muncă și Socială împotriva sentinței nr. 1506/CAF/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță mandatarul ales al intimatului reclamant, avocat, lipsind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 17 din legea nr. 146/1997; recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă; intimatul reclamant a depus la dosar, prin Serviciul registratură, întâmpinare - în două exemplare, la care a fost anexată împuternicirea avocațială a apărătorului ales și chitanța reprezentând onorariu avocat.
Mandatarul intimatului reclamant învederează instanței că din eroare a anexat întâmpinării formulată în prezentul dosar o chitanță reprezentând onorariu avocațial aferentă altui dosar, motiv pentru care solicită a se dispune restituirea acestui act.
Verificând actele dosarului, instanța constată că actul de la fila 10 nu aparține acestui dosar, considerent față de care dispune desprinderea actului și restituirea acestuia domnului avocat.
Mandatarul intimatului reclamant declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul intimatului reclamant solicită respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Arată că reclamantul a fost persecutat politic, a fost lipsit de o serie de libertăți și ca atare este îndreptățit să beneficieze de măsurile reparatorii consacrate de Decretul - Lege nr. 118/1990.
Solicită obligarea recurentei pârâtă la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1175/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Albaa fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu Direcția de Muncă și Socială A și drept urmare au fost anulate decizia nr. 1733/18.09.2008 și decizia nr. 733/21.10.2008, fiind obligată pârâta să-i acorde reclamantului drepturile care i se cuvin potrivit Decretului - lege nr. 118/1990, pentru perioada 14.02.1978 - 08.02.1981, în care acesta a executat prin muncă corecțională pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 22/1978 pronunțată de Tribunalul Militar Cluj.
În motivarea hotărârii instanța de fond a reținut în esență că prin condamnarea reclamantului pentru refuz încorporare, în condițiile în care acesta aparținea cultului religios "Martorii lui ", efectuarea stagiului militar fiind contrară prescripțiilor acestui cult, i-au fost încălcate acestuia libertatea conștiinței și de apartenență la un cult religios, garantată de Constituția în vigoare la epoca evenimentului. Împrejurarea că modalitatea de executare a pedepsei a fost de muncă corecțională, nu înlătură aplicabilitatea Decretului-lege nr. 118/1990.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția de Muncă și Socială A, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii formulate de reclamant.
În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată este netemeinică, întrucât munca corecțională era o modalitate alternativă de executare a pedepsei ce nu intră sub incidența art. 1 alin. 1 lit. a din Decretul lege nr. 118/1990, așa încât perioada de muncă corecțională nu poate fi luată în calculul vechimii în muncă.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a actelor de la dosar și din oficiu se reține că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Este în afara oricărui dubiu că reclamantul prin condamnarea suferită pentru refuz la încorporare, având în vedere convingerile sale religioase de practicant al cultului religios "Martorii lui ", conform cărora îi era interzis efectuarea stagiului militar și în condițiile recunoașterii constituționale la epoca evenimentelor a libertății de conștiință și a credinței religioase, a fost persecutat politic, fiind notorie conduita executivului român la acea vreme de nerespectare a libertăților fundamentale ale omului.
Sub aspectul incidenței Decretului - lege 118/1990, se observă că potrivit art. 1 alin. 1 lit. a "Constituie vechime în muncă. timpul cât o persoană, după data de 6 Martie 1945, pe motive politice, a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă.".
folosită de legiuitorul român la redactarea acestui act normativ este juridică și nu folosește sensul comun al termenilor. În această terminologie prin pedeapsă privativă de libertate se are în vedere dispozițiile art. 53 și următoarele din Codul Penal, unde lesne se observă că termenul vizează pedeapsa cu închisoarea sau detențiunea pe viață, aceasta din urmă, după 1990, înlocuind pedeapsa cu moartea.
efectivă, potrivit opticii recurentei, suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu sau fără supraveghere, munca corecțională, așa cum era reglementată, erau și sunt numai modalități de executare a pedepsei închisorii, adică a unei pedepse privativă de libertate, modalități sub aspectul cărora legiuitorul nu a înțeles să distingă, cum nici interpretului, în speță celui ce aplică legea, îi este interzis să acest lucru.
Cum norma juridică se impune a fi interpretată în sensul aplicării ei, cu rezerva de mai sus, se reține că reclamantul prin condamnarea suferită la 3 ani închisoare, cu executarea la locul de muncă, pe considerente politice, așa cum s-a reținut mai sus, este în drept a beneficia de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 pe perioada executării pedepsei aplicate.
În concluzie, hotărârea atacată este temeinică și legală, urmând a fi menținută prin respingerea recursului declarat.
Întrucât prin soluția preconizată se face dovada deplină a culpei procesuale a recurentei pârâte, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată la cheltuieli de judecată de 500 lei către reclamant, constând în onorar avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Socială împotriva sentinței nr. 1506/CAF/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. / 2 ex./19.03.2009
Jud. fond
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Ștefan
