Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 368/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 368
Ședința publică din 09.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Niculescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 3: Cristina Petrovici
Grefier: ---
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți, B, G, G, C, și în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și și cu intimații-pârâți DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C și CONSILIUL JUDEȚEAN.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-pârât Consiliul Județean C, reprezentat de consilier juridic, cu delegație pe care o depune la dosar, lipsind recurenții-reclamanți, intimații-pârâți și intimata-pârâtă DGASPC
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că obiectul pricinii este recurs împotriva sentinței civile nr. 757/23.04.2008 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr-,procedura de citare este legal îndeplinităși că intimatul-pârât CJ Cad epus, prin serviciul registratură, la data de 05.02.2009, întâmpinare, în două exemplare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe fondul recursului.
Intimatul-pârât CJ C, prin consilier juridic, arată că aspectul ce privește nulitatea sentinței, casarea acesteia și trimiterea spre rejudecare instanței de fond îl lasă la aprecierea Curții. În ce privește neacordarea indemnizației de dispozitiv, aceasta nu se poate acorda de consiliul județean, ci de legiuitor, Ordinul MAI nr. 496/2003 prevăzând acordarea acesteia numai prefecturilor, nu și direcțiilor subordonate consiliilor județene.
După reținerea cauzei spre soluționare, mai înainte de terminarea ședinței de judecată, se prezintă apărătorul recurenților-reclamanți, și solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 757/23.04.2008 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr- s-a respins exceptia lipsei procedurii prealabile invocata de parata DGASPC C, a fost admise exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean C si a prescriptiei drpetului la actiune pentru pretentile anterioare datei de 1.12.2004.
A fost respinsa actiunea formulata de reclamantii, B, G, G, C, și, și n contradictoriu cu parata DGASPC
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca o parte din reclamanti au avut calitatea de personal contractual si pentru acestia a fsot disjusa actiunea la termenul din 23.04.2008 si s-a dispus formarea unui nou dosar care urma a fi solutionat de catre completul specializat in nateria litigiilor de munca si asigurari sociale.
Reclamantilor, functionari publici, le sunt aplicabile dispozitiile legii speciale privind salarizarea acestei categorii de personal in care nu este prevazut si drpetul solciitat.
Dreptul respectiv este reglementat prin alte dispozitiile legale si este aplicabil numai untei categorii restranse de personal, respectiv cei care fac parte din structurile MIRA.
Instanta nu se poate substitui vointei legiuitorului si angajatorului si nu poate acorda direct drepturile salariale care nu au fost prevazute si pentru reclamanti.
Reclamantii sunt functionari publici in cadrul unei institutii in subordinea administratiei publice judetene, care nu face parte din structurile MIRA si nici nu s-a desprins din acest minister.
Ordinul MAI nr. 469/2003 modifica un alt ordin nr. 257/2002 care reglementeaza salarizarea personalului militar si civil din cadrul MI.
Consilul Judetean C nu are calitatea procesuala pasiva deoarece DGASPC C este ordonator de credite si ii revine obligatia de a plati salariile propriilor angajati.
Referitor la prescriptie s-a aratat ca potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 termenul general de prescriptie este de 3 ani.
Cu privire la procedura prealabila s-a aratat ca aceasta nu este necesara conform deciziei nr. 441/10.05.2007, deorece nu se aplica si pretentiilor formulate pentru despagubiri ca urmare a neacordarii in trecut a unor drepturi salariale.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantii, B, G, G, C, și care a aratat ca hotararea atacata este nula deoarece a fost pronuntata in complet nelegal constituit fiind incidente dispozitiile art. 304 pct. 1 Cod procedura civila.
In subsidiar a aratat ca sentinta este nelegala invocandu-se prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila.
A sustinut ca sunt incidente dispozitiile art. 1 din legea nr. 554/2004, reclamantii formuland o cerere de acrodare a sporului de dispozitiv, cererea nefiindu-le rezolvata.
Instanta de fond trebuia sa se pronunte mai intai pe exceptii si apoi fe fondul cauzei, nu odata cu solutionarea fondului cauzei.
S-a respins actiunea pe alte considerente decat cele invocate de parate.
Instanta de fond a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si a schimbat intelesul lamurit si neindoielnic al acestuia.
A interpretat gresit probele adminsitrate si actele normaive care reglementeaza salarizarea functionarilor publici din administratia publica judeteana.
A fost ingnorata si practica judiciara si s-a creat discriminare intre angajatii prefecturilor si cei din consiliile judetene si directiile din subordinea acestora.
Recurentii au considerat ca indemnizatia se aplica tuturor salariatilor din adminstratia publica.
Recurentii au mai invocat si prevederile ORDINULUI 496/2003, LEGEA NR. 138/1999, OUG nr. 192/2002, legea nr. 228/2003, OUG nr. 63/2003, HG nr. 281/1993.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca recursul reclamantilor este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Nu se poate retine incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 1 Cod procedura civila deoarece prin legea nr. 97/2008 publicata in Of. din 15.04.2008 s-au modificat prevederile art. 10 din legea nr. 554/2004, astfel ca este legal constituit completul dintr-un singur judecator si nu doi asa cum in mod gresit afirma recurentii.
Cu privire la faptul ca sentinta a fost pronuntata de o sectie civila se retine ca numai in masura in care ar exista o sectie specializata la nivelul Tribunalului C de contencios adminsitrativ s-ar fi putut retine ca sentinta atacata a fost pronuntata de o instanta nespecializata.
Din hotararile nu reiese ca la nivelul Tribunalui C ar exista o sectie specializata de contencios administrativ, astfel incat in mod corect cauza a fost solutionata de sectia civila si nu cea penala.
In mod corect nu a fost scos din cauza Consiliul Judetean C, deoarece instanta s-a pronuntat prin sentinta asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestui parat.
Faptul ca nu s-a inserat si mentiunea ca se respinge actiunea reclamantilor in contradictoriu cu acest parat ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva este doar o eroare materiala, care nu atrage casarea sentintei recurate.
Cu privire la solutionarea exceptiilor odata cu pronuntarea pe fondul cauzei se retine ca dispozitiile codului d e procedura civila nu interzic ca instanta sa se pronunte prin aceeasi hotarare si asupra exceptiilor si asupra fondului.
Referitor la motivarea sentintei pe alte considerente decat cele invocate de parate se retine ca nici acest aspect nu poate duce la casarea sau modificarea sentintei deoarece motivele retinute de instanta in pronuntarea unei sentinte nu trebuie sa fie puse in discutia paratilor, nefiind nici exceptii si nici capete de cerere.
Instanta de fond s-a pronuntat pe cererea cu care a fost investita, putand invoca in sprijinul solutiei adoptate orice motive fara a fi obligata sa puna in discutie motivarea sa.
Nu s-a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, nici probele adminsitrate si nici dispozitiile legale incidente.
Nu se poate retine o discriminare intre angajatii prefecturilor si cei ai consiliilor judetene, deoarece nu este intrunita in primul rand conditia ca sa fie vorba despre salarizarea in cadrul aceleiasi institutii publice,
In mod corect instanta de fond a retinut ca reclamantii sunt functionari publici in cadrul unei autoritati publice locale.
Potrivit legii nr. 215/2001 si art. 120 al. 1, din Constitutia Romaniei, parata este o autoritate publica in subordinea unei autoritati ce se bucura de autonomie.
Mai mult potrivit art. 123 al. 4 din legea fundamentala intre prefecti, pe de o parte si consiliile locale si primari, si chiar si consiliile judetene nu exista raporturi de subordonare.
Cu atat mai putin nu se poate retine existenta unui asemenea raport intre parata, ca autoritate publica locala si MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Prin urmare in mod corect, legal si temeinic, instanta de fond a retinut ca ordinele invocate de reclamanti atat in cererea introductiva cat si in cererea de recurs si emise de ministrul de interne nu au aplicabilitate in cauza.
De asemenea in mod corect au fost interpretate si dispozitiile legii nr. 138/1999 in sensul ca indemnizatia de dispozitiv nu se acorda decat in institutiile publice cu caracter militar, unde poate fi vorba despre un dispozitiv militar.
Ori parata nu are acest caracter si nici nu este individualizata in legea mai sus indicata.
Faptul ca au existat hotarari judecatoresti prin care s-au admis actiuni similare nu poate fi retinut in cauza fata de dispozitiile legale.
De asemenea motivatia din acele sentinte nu poate fi retinuta ca argument juridic valabil, fata de dispozitiile constitutionale mai sus indicate si de prevederile legale.
Nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 16 din Constitutia Romaniei si nici cele din CEDO referitoare la principiul nediscriminarii, deoarece situatia angajatilor din institutiile cu caracter militar nu este identica cu cea a angajatilor si functionrilor publici din institutiile civile.
Acest spor este acordat tocmai datorita restrictiilor ce exista in institutiile militare.
Din toata economia legii nr. 138/1999 nu reiese ca aceasta s-ar putea aplica si in cazul autoritatilor publice locale.
Mai mult Curtea Constitutionala prin mai multe decizii a statutat că dispozitiile din OG nr. 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care se desprinde intelesul ca "instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Prin urmare reclamantilor li se aplica doar dispozitiile referitoare la salarizarea functionarilor publici, in care nu este prevazuta si indemnizatia de dispozitiv care se acorda potrivit legii nr. 138/1999.
Hotararea a fost data cu aplicarea si interpretarea corecta a legii.
Ca urmare se constata legala si temeinica hotararea atacata si in baza a art. 299 si urmatoarele, 304 pct. 1, 7, 8, 9, 3041cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentii, B, G, G, C, și toti cu domiciliul ales la DGASPC C in C,-, jud. n contradictoriu cu intimatii reclamanti, și la domiciliul ales in in C,-, jud. C si cu intimații-pârâți DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C cu sediul in C,-, jud. C și CONSILIUL JUDEȚEAN cu sediul in C,-, jud. impotriva sentintei civile nr. 757/23.04.2008 pronunțate de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 9.02.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
GREFIER,
RED. JUD. CP (2 ex.)
Jud. Fond -
Președinte:Monica NiculescuJudecători:Monica Niculescu, Eugenia Ion, Cristina Petrovici
