Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 3714/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3714
Ședința publică de la 04.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, DOBANDA, G, (), G, RA, ELA, -, -, G, G, NETOIU, TIGAIE, -, -, A, - A, S, G, G, CAPSA, -, E, IU, A, -, G, G, A, G, IA, G, G, -, G, G, G, -, G, A, A, A, G, DINUTĂ, A, A, G, G, -, -, A, CONSTANTA, G, A, A, -, A, G, A, A, RATA, CONSTANTA, ESCU -, IA, -, prin reprezentant legal SINDICATUL NAȚIONAL VAMAL "" în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect "refuz acordare drepturi".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 28.10.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 04.11.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 01.04.2009, reprezentantul Sindicatul Național Vamal, în numele și pentru membrii săi de sindicat din tabelele atașate, DOBANDA, G, (), G, RA, ELA, -, -, G, G, NETOIU, TIGAIE, -, -, A, - A, S, G, G, CAPSA, -, E, IU, A, -, G, G, A, G, IA, G, G, -, G, G, G, -, G, A, A, A, G, DINUTĂ, A, A, G, G, -, -, A, CONSTANTA, G, A, A, -, A, G, A, A, RATA, CONSTANTA, ESCU -, IA, -, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională a Vămilor și Ministerul Finanțelor, a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, pentru perioada ianuarie 01.01.2004 până în prezent și actualizarea sumelor cu indicele de inflație până la data efectivă a plății, precum și obligarea pârâtului, la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate.
În motivarea acțiunii, reprezentantul a arătat că membrii de sindicat pe care îi reprezintă au calitatea de funcționari publici, iar potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată (fost art. 29 alin. 1) pentru activitatea desfășurată au dreptul la un salariu compus salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Au mai arătat că până în prezent reclamanții nu au beneficiat de suplimentul postului și nici de suplimentul treptei de salarizare, iar împrejurarea că în perioada anilor 2005 și 2006 fost suspendată aplicarea acestor drepturi (OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006) nu a înlăturat aceste suplimente salariale, garantarea realizării acestor drepturi fiind conformă principiului constituțional al garantării realizării drepturilor legale acordate.
Au precizat că Legea 188/1999 este o lege organică, reglementările de suspendare fiind inferioare ca și forță juridică. Au fost depășite limitele transferului dreptului de legiferare acordat, invocându-se și prevederile art. 53 din Constituție, art. 15 al. 1 din actul fundamental.
Nu mai puțin, cele două elemente reprezintă componente intrinsece ale salariului, nefiind drepturi salariale suplimentare, adaosuri, bonusuri, recompense sau gratificații.
Inexistența resurselor financiare nu poate avea vreo influență asupra stabilirii sau recunoașterii drepturilor salariale, invocându-se și prevederile art. 14 din CEDO sau art. 21 din Cartea Drepturilor și Libertăților Fundamentale, Convenția cu privire la discriminarea, nr. 111/1958, precum și cauza Beian împotriva României, ca și art. 1 din Protocolul I din CEDO.
Au precizat că dreptul la acțiune nu este prescris, data nașterii dreptului la acțiune fiind 01.01.2007, cetățenii neputând fi sancționați pentru lipsa de suspiciune în ceea ce privește legalitatea modului de adoptare a actului normativ.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 și Constituția României, CEDO, Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Au depus practică judiciară, precum și plângerea prealabilă formulată.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2004,2005,2006, față de prevederile art. 166 din Codul Muncii, iar în subsidiar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
La dosar, s-au depus tabelele semnate de membrii de sindicat, în numele cărora s-a intentat acțiunea.
Analizând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, pe excepțiile invocate și în subsidiar, pe fond, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2004,2005,2006, excepție de fond, absolută și peremptorie, care va fi soluționată cu prioritate conform art. 137 Cod Procedură Civilă, Curtea reține că această excepție de fond, peremptorie și absolută este întemeiată în parte, având în vedere pe de o parte, că anterior datei intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență nu a existat nicio cauză de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției, iar pe de altă parte, dispoziția de suspendare din ordonanța de urgență are natura unei cauze de suspendare a cursului prescripției în sensul art.13 lit.a din Decretul nr.167/1958.
Prin urmare,se va admite în parte, excepția prescripției, doar pentru perioada anterioară intrării în vigoare a OUG nr.92/2004 (și nu pentru tot anul 2004, cum a solicitat pârâta) și se va respinge în consecință acțiunea pentru această perioadă.
Cu privire la fondul cauzei, se reține că Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro " solicită obligarea autorității pârâte la plata unor drepturi salariale cu privire la care susține că au existat în raportul de funcții ale membrilor de sindicat funcționari publici pe care îi reprezintă.
În perioada anilor 2004-2006, prevederile referitoare la drepturile reglementate de art. 29 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate, succesiv de OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2005) și prin OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006 (aprobată cu modificări de Legea nr. 417/2006).
Instanța reține că drepturile salariale solicitate prin acțiune se referă la "suplimentul postului" și "suplimentul corespunzător treptei de salarizare" reglementate de Legea nr. 188/1999.
Aceste drepturi reprezintă două componente ale salariului unui funcționar public, prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c) și d) (iar anterior art. 29) din Legea nr. 188/1999 și poartă denumirea în prezent de "suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Raportat la perioada pentru care se solicită drepturile bănești, se constată cu privire la cele două componente ale salariului unui funcționar public, că au fost reglementate în Legea privind Statutul funcționarilor publici, la art. 29, lit. c) și d). sub denumirea de "suplimentul postului" și "suplimentul gradului", pentru perioada 1.01 2004 - 01.01.2007
La data de 01.01.2007, Legea nr. 188/1999 a schimbat denumirea componentei salariului funcționarului public de la lit. d) în "suplimentul corespunzător treptei de salarizare". Modificarea denumirii dreptului intervenit prin art. I pct. 30 din Legea nr. 251/2006.
Legea nr. 188/1999 fost republicată la 29.05.2007, iar fostul art. 29 devenit art. 31, după renumerotarea articolelor.
Art. 29 din Legea nr. 188/1999, începând cu varianta în vigoare la data de 01.01.2004 și până la data de 01.01.2007, iar ulterior art. 31 de la 1 iunie 2007 și până la 31.10.2007 (perioada de referință din cererea de chemare în judecată) la alin. 3, prevăzut expres că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Actele normative privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, și pentru perioada de referință, au fost: OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006.
Din prevederile acestor acte normative nu rezultă că "suplimentul postului" sau "suplimentul treptei de salarizare" (anterior suplimentul gradului) sunt sporuri salariale reglementate într-un anumit procent.
Aceste "suplimente" fac parte din salariul funcționarului public, dar se acordă în anumite situații.
De exemplu, OUG nr. 92/2004 prevede la art. 13, că "funcționarul public care exercită cu caracter temporar pe o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile legii, o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici sau categoriei funcționarilor publici de conducere are dreptul la salariul de bază corespunzător funcției publice exercitate temporar, astfel cum este prevăzut în statul de funcții".
Funcționarul public care s-a aflat în situația reglementată de art. 13 primit ( ori trebuia să primească) drepturile salariale ale funcției sale la care s-a adăugat suplimentul postului ocupat cu caracter temporar.
exemplu, dar pentru "suplimentul treptei de salarizare" este dispoziția cuprinsă în art. 9 (2) teza ultimă din OUG nr. 92/2004. "Dacă funcționarul public are un salariu de bază mai mare decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază după promovarea în gradul profesional se stabilește potrivit treptei de salarizare imediat superioare care asigură o creștere salarială".
În acest caz, funcționarul public a beneficiat de suplimentul corespunzător treptei de salarizare despre care face vorbire Legea nr. 188/1999.
Alte situații, în care funcționarii publici beneficiază de suplimentul postului sau de suplimentul treptei de salarizare, se regăsesc atât în OG nr. 2/2006, art. 6 alin. 3, 4 și 6 cât și în OG nr. 6/2007, art. 6 alin. 3 și 4.
Concluzia care se desprinde este că, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu sunt drepturi de care beneficiază toți funcționarii publici, ci drepturi care se acordă de autoritatea publică angajatoare în situația în care, în urma transferului, promovării ori a altor cazuri de modificare ale raporturilor de serviciu ale funcționarului public trebuie să i se asigure creșterea salarială prevăzută de lege.
Solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei să-i plătească sub forma unor sporuri permanente suplimente salariale care au fost reglementate pentru anumite situații și mai mult, suplimente cuantificate de reclamant, în sensul dorit de aceasta, este evident nelegală și netemeinică.
Reclamantul nu a dovedit că s- aflat în situații specifice, reglementate de prevederile legale privind salarizarea funcționarilor publici, pentru aprecia culpa autorității angajatoare în neacordarea suplimentelor salariale.
Celelalte susțineri ale reclamantului, care privesc neconstituționalitatea unor texte legale ce nu mai sunt în vigoare sunt de prisos a mai fi analizate din moment ce instanța a constatat inexistența în raportul de serviciu al reclamantului a drepturilor la suplimentul de post și suplimentul treptei de salarizare.
Curtea apreciază de asemenea, faptul că susținerile reclamanților referitoare la existența unui bun sau a unei speranțe legitime, în sensul actelor normative internaționale individualizate, sunt nefondate, atât timp cât, așa cum am arătat, reclamanților nu li s-a recunoscut în mod cert, astfel de drepturi, dată fiind și decizia în interesul legii nr. 20/21.09.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe care a reținut că"În situația neacordării acestor sporuri nu se încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care obligă statele părți să adopte măsuri pentru a asigura garantarea dreptului de proprietate, nefiind în prezența unui "bun", noțiune cu semnificație autonomă, în sensul Convenției, care, fără a se limita numai la proprietatea unor bunuri corporale, include orice interes economic cu valoare patrimonială.
Nu se poate vorbi nici de existența unei "speranțe legitime" a reclamanților, în sensul avut în vedere în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a reținut că atunci când interesul patrimonial aparține categoriei juridice "creanță" nu poate fi considerat "valoare patrimonială" și implicit "speranță legitimă" decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu o dispoziție legală, sau dacă existența sa este confirmată printr-o jurisprudență clară și concordantă a instanțelor naționale (Kopecky c/a Slovacia - 2004, paragrafele 35 și 48-52; Compania - și alții c/a Belgia - 1995, paragraful 31; Draon c/a Franța - 2005, paragrafele 65-70; Maurice c/a Franța - 2005, paragrafele 63-70).
Or, drepturile salariale în discuție nu au o suficientă bază în dreptul intern, în absența criteriilor legale de cuantificare a acestora".
Pentru aceste considerente, sub aspectul fondului, în temeiul art. 109 din Legea nr. 188/1999, Curtea va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte, excepția prescripției dreptului la acțiune, respectiv pentru perioada anterioară intrării în vigoare a OUG nr.92/2004 și respinge în consecință acțiunea pentru această perioadă.
Respinge în rest acțiunea formulată de reclamanții, DOBANDA, G, (), G, RA, ELA, -, -, G, G, NETOIU, TIGAIE, -, -, A, - A, S, G, G, CAPSA, -, E, IU, A, -, G, G, A, G, IA, G, G, -, G, G, G, -, G, A, A, A, G, DINUTĂ, A, A, G, G, -, -, A, CONSTANTA, G, A, A, -, A, G, A, A, RATA, CONSTANTA, ESCU -, IA, -, toți prin Sindicatul Național Vamal, cu domiciliul ales la Cabinetul Individual de avocatură " " cu sediul în B,. G, nr.9, bloc 3, scara A,. 2,. 8, sector 4, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor cu sediul în B-, sector 5 și Autoritatea Națională a Vămilor, cu sediul în B-, sector 1, ca nefondată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
/4 ex.
29.06.2009
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
