Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 4236/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4236
Ședința publică de la 2 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul CENTRUL ROMÂN PENTRU PROMOVAREA COMERȚULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul și pârâtul Centrul Român pentru Promovarea Comerțului, prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că pârâtul a depus la data de 27.11.2009, prin serviciul "registratură", întâmpinare.
Reclamantul se legitimează cu cartea de identitate seria - nr. - (CNP - -) și semnează acțiunea.
Se comunică reclamantului un exemplar al întâmpinării.
Părțile arată că nu mai au înscrisuri de depus.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru considerentele expuse în întâmpinare.
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 17.07.2009 sub nr. 6854/2 s-a inregistrat cererea reclamantului care a chemat in judecata pe paratul CENTRUL ROMÂN PENTRU PROMOVAREA COMERȚULUI pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se recunoasca, în baza legii, a dreptul sau asupra suplimentelor salariale, corespunzătoare postului și treptei de salarizare, după cum sunt acestea prevăzute în art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici; cuantificarea celor două suplimente, prin stabilirea unor procente aplicate salariului de bază, respectiv 25% pentru fiecare dintre acestea.
In final a solicitat obligarea paratului la plata sumelor de bani reprezentand: suplimentul postului, în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, respectiv pentru perioada 01 ianuarie 2004 -14 noiembrie 2005, sumă actualizată cu indicele de inflatie la data efectuării plătii; suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, respectiv pentru perioada 01 ianuarie 2004 - 14 noiembrie 2005, sumă actualizată cu indicele de inflatie a data efectuării plătii; cheltuielile de judecată suportate de către subsemnat pentru susținerea actiunii.
In fapt, reclamantul a aratat ca a avut statutul de funcționar public în cadrul paratului.
In această calitate și in baza prevederilor art. 31, alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, considera ca drepturile solicitate, drepturi expres prevăzute de legiuitor, nu i-au fost acordate.
În temeiul dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a formulat plângere, prin care solicitat acordarea sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, pentru perioada 01 ianuarie 2004 - 14 noiembrie 2005, precum și a sumelor de bani reprezentând suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, pentru perioada 01 ianuarie 2004 - 14 noiembrie 2005, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflatie la data efectuării plătii.
A mai sustinuta ca în art. 31, alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici se mentionează faptul că: "Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime in muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
A invederat instantei faptul ca in perioada 2004 - 2005, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanta de urgentă nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005.
Astfel, în cuprinsul OUG nr. 92/2004 aprobată prin Legea nr. 76/2005, la art. 1, alin (3), se prevede: Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, scorurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
In temeiul art. (3) din Legea nr. 251/2006 publicată în Of. al României, Partea I, nr. 574 din 04 iulie 2006 Legii nr. 188/ 1999 privind Statutul functionarilar publici, când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29, alin. (1) lit. c) și d) din lege. Cu toate ca aceste prevederi au intrat in vigoare începând cu anul 1999, drepturile salariale mai sus mentionate nu au fost acordate niciodată.
Relevant este faptul ca, potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicată în Of. al României nr. 574/4 iulie 2006: Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României Partea I, cu excepția prevederilor art. 29, 56, 57, 58 1 și ale art. 60 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prim prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, "
Astfel, a subliniat faptul că art. XIII din Legea nr. 251/2006 a amânat intrarea în vigoare a prevederilor art. 29, 56, 57, 581și ale art. 601alin. (1) lit. b) din Legea nr. -, până la data de 1 ianuarie 2007.
Din această prevedere a Legii nr. 251/2006 rezultă că art. 29 (articol ce ne interesează în mod direct), care reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici, printre care suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, produce efecte începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Prin urmare, deși aceste drepturi solicitate trebuiau sa îi fie acordate de drept, cel târziu începând cu data de 01 ianuarie 2007, pârâta refuză acordarea acestora.
A mai invderat ca deși a avut și are un drept câștigat - stabilit legal - nu a beneficiat niciodată de acesta, întrucât fie nu a fost acordat, fie a fost suspendat, în totală contradictie cu principiul potrivit căruia un drept ce derivă dintr-un raport de muncă odată câștigat, nu poate fi anulat.
neacordarea și suspendarea acordarii acestor drepturi nu echivalează nicidecum cu anularea acestora.
Este de principiu ca o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă un caracter formal.
Potrivit Protocolului Aditional 1 la Conventia pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertătilor Fundamentale: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în conditiile prevazute de lege și de principiile generate ale dreptului".
Astfel, dreptul meu la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare sunt un drept de creantă și, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din Protocolul Aditional 1 la Conventia menționată.
Deoarece nu a primit in prezent, de la aparitia actului normativ, sporurile respective acest drept tinde să fie lipsit de continut, iar pentru această îngradire Centrul Român pentru Promovarea Comertului nu are justificare printr-o cauză de utilitate publică.
A mai invederat ca a formulat plangere prealabile si a precizat ce i s-a raspuns la aceasta.
Drepturile solicitate, suplimentul postului și suplimentul corespunzator treptei de salarizare, sunt prevăzute expres în Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, conform art.31 alin.(1) lit.c), iar Centrul R pentru Promovarea Comertului, în mod abuziv, refuză să le acorde după data de 01 ianuarie 2007, dată la care a încetat suspendarea acordarii lor.
Cu privire la acordarea retroactiva a acestor drepturi, a solicitat instantei să constate că, potrivit art.29 alin.(1), devenit art.31 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicată, am dreptul la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, pentru perioada de la 01 ianuarie 2004 până la 14 noiembrie 2005, data încetării raporturilor de munca.
Această prevedere legală, respectiv art.29 alin.(1) devenit art.31 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fast suspendată până la data de 31 decembrie 2006, prin art.44 din OUG nr. 92/2000 și consider că ea contravine prevederilor art.41 si art.53 din Constitutie.
Suspendarea acestor drepturi prin norma invocată contravine și dispozițiilor art.38 si art.39 alin.(1) lit.d) din Legea nr.53/2003, Codul Muncii, care prevăd în mod imperativ că salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi sunt lovite de nulitate, salariatilor fiindu-le garantat dreptul la egalitate de șanse și tratament, apreciind că suspendarea dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzator treptei de salarizare pe perioada 01 ianuarie 2004 - 14 noiembrie 2005 nu s-a realizat fiind lovită de nulitate, ci s-a înfăptuit numai suspendarea obligației corelative ca o masura la îndemana debitorului ce nu dorește și nu voiește să - și execute obligatia legala în mod voluntar.
În sfarsit, sustin ca art.44 din OUG nr. 92/2004 prin care a fost suspendată plata drepturilor bănești, reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzator treptei de salarizare, s-a realizat cu încălcarea dispozitiilor constitutionale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă deoarece acest drept nu a fost doar restrâns, ci îngrădit, atingând însăși existenta dreptului.
În drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, art. XIII din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus plangerea prealabila si raspunsul la aceasta, adeverinta eliberata de parat privind functiile detinute de catre reclamant.
La data de 27.11.2009 paratul a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemiata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Prin cererea sa reclamantul a solicitat acordarea unor drepturi prevazute de legea nr. 188/1999, legea functionarilor publici, respectiv suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
Nici legea sus indicata si nici un alt act normativ in vigoare nu stabileste nici un cuantum si nici o modalitate de calcul a acestor doua componente ale salariului functionarilor publici.
Prin prisma acestui aspect nu are nici o relevanta juridica suspendarea aplicarii prevederilor art. 31 al. 1 pct. c si d din legea nr. 188/1999 prin mai multe acte normative (OUG nr. 94/2004, legea nr. 76/2005, OG nr. 2/2006).
Pentru a putea fi vorba despre acordarea unor drepturi prin legea nr. 188/1999, trebuia ca reglementarea acestor suplimente sa fie completa, respectiv sa fie determinat atat cuantumul, precum si criterii de aplicare, conditii, etc.
Nu se poate vorbi de existenta unui drept atata timp cat intinderea acelui drept nu este reglementata in nici un act normativ si nici nu se poate aplica principiul analogiei cel putin din doua motive.
Primul pentru ca nu exista reglementat nici in privinta altor categorii de salariati, functionari, acest drept sau cuantumul lui, iar pe de alta parte chiar si art. 157 al. 2 din Codul Muncii dispune ca "istemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor specialese stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative".
Neputandu-se vorbi de existenta unui drept, nu sunt incidente nici prevederile din art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Reclamantul vorbeste despre un drept care tinde sa fie lipsit de continut, ori se observa din lacunara prevedere legislativa de la art. 31 din legea nr. 188/1999, ca legiuitorul nici nu a determinat continutul acestui drept si nici nu a delegat alte autoritati sa emita acte prin care sa se reglementeze modul de punere in aplicare a prevederii legale sau modul de acordare a acestor suplimente.
Concluzia este ca s-a reglementat un drept lipsit de continut, singura culpa in acest sens apartinand legiuitorului.
S-ar incalca principiul separatiei in stat prin stabilirea unui cuantum al dreptului fie pe cale administrativa, fie pe cale judiciara.
De asemenea, daca instanta ar stabili in locul autoritatii legislative intinderea acestui drept, ar pronunta o hotarare prin care s-ar depasi atributiile puterii judecatoresti.
Mai mult reclamanta nu a motivat in nici un fel de ce solicita acordarea suplimentelor in cuantum de 25% pentru fiecare atata timp cat legea nu a cuantimficat in nici un mod aceste suplimente.
Oricum neexistand nici un criteriu legal de stabilire a celor doua suplimente, instanta este in imposibilitate de a stabili cuantumul acestora in conditiile in care sunt reglementate in toata legislatia sporuri variabile care pot porni de la 1% si pana la 100%.
De asemenea nu se poate vorbi despre un drept de creanta cert, lichid si exigibil in conditiile in care intinderea creantei nu poate fi stabilita si astfel nu sunt incidente nici prevederile constitutionale si nici ale art. 1 din Protocolul nr. I la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale.
Culpa pentru aceasta situatie apartine legiuitorului dar in prezenta cauza reclamanta nu se judeca cu statul R, ci cu angajatorul care este o institutie publica bugetara si care nu poate sa plateasca drepturi salariale neprevazute de legea salarizarii functionarilor publici, fara a suporta consecintele prevazute de legea nr. 500/2002.
Practic prin legea nr. 188/1999 s-au stabilit reglementari de principiu ce trebuie avute in vedere tot de legiuitor atunci cand va adopta o lege de salarizare unitara a functionarilor publici.
In alta ordine de idei se retine ca din prevederile OUG nr. 92/2004, OG nr. 2/2006 si 6/2007 reiese ca salariile functionarilor publici sunt diferentiate pe trepte de salarizare.
Ca urmare prin stabilirea diferita a salariului tinand cont de criteriul treptei de salarizare nu poate fi interpretat decat in sensul ca in actele normative de salarizare a functionarilor publici a fost acordat implicit un supliment la salariu in functie de treapta de salarizare.
Instanta are in vedere si deciziile Curtii Constitutionale nr. 818/2008, 819/2008 care a statuat ca "instantele nu mai pot aplica prevederile unor alte acte normative in privinta salarizarii unor categorii de salariati, functionari publici, acte normative care nu le sunt aplicabile acestora si sa refuze aplicarea actelor normative aplicabile acestor categorii".
De asemenea se retine ca prin decizia nr. 20/2009 a ICCJ pronuntata in recursul in interesul legii s-a statuat ca " n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Potrivit art. 329 al. 3 teza ultima Cod procedura civila, "dezlagarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante".
Prin urmare, in baza celor retinute mai sus va respinge ca neintemiata actiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în B,-, sector 2, în contradictoriu cu pârâtul CENTRUL ROMÂN PENTRU PROMOVAREA COMERȚULUI, cu sediul în B,-, sector 5,ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 2.12.2009.
PRESEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red. CP (4 ex.)
Tehnored. CB.
18.01.2010
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
