Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR:--18.03.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.515

Ședința publică din 17.04.2008

PREȘEDINTE: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu

JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru

GREFIER:

Pe rol se află pronunțarea în recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială CSî mpotriva sentinței civile nr.738/12.12.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C S, în contradictoriu cu reclamantul intimat G, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic (118/1990).

Procedura îndeplinită, dată fără citarea părților.

dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.04.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie și potrivit căreia pronunțarea a fost amânată pentru data de 17.04.2008, când,

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.738/12.12.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C a admis contestația formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei Direcția de Muncă și Protecția Socială C-S și-n consecință a anulat decizia nr. 325/21.09.2007 a pârâtei Direcția de Muncă și Protecția Socială C-S și a obligat pârâta să emită o nouă decizie în care să recunoască reclamantului calitatea de persecutat politic în perioada 1949-1954.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

În perioada 1 noiembrie 1949 - 30 octombrie 1954, tatăl reclamantului a executat 5 ani închisoare corecțională deoarece a făcut parte din rezistența anticomunistă, astfel cum rezultă din biletul de liberare nr. 11209/1954, din declarațiile autentificate ale numiților G și și din declarațiile martorilor și. Aceeași martori confirmă faptul că în această perioadă de 5 ani familia lui, printre care și fiul său, reclamantul G, au fost persecutați politic, având domiciliul obligatoriu în satul Globul, comuna. De asemenea, această situație de fapt este atestată și prin adeverința nr. 2365/30.10.2007 eliberată de Primăria com., unde se consemnează că, în urma sondajelor efectuate în rândul sătenilor din satul Globul, a rezultat că reclamantul a avut domiciliul forțat în această localitate. Nu poate fi reținută susținerea reclamantului conform căreia perioada care trebuie luată în considerare și în care a avut domiciliul obligatoriu în satul Globul este cuprinsă între anii 1948 - 1954. Astfel, din declarațiile martorilor și audiați în fața instanței rezultă că obligația de a nu părăsi localitatea a fost impusă reclamantului și familiei sale începând de la data arestării tatălui său, în anul 1949.

Față de cele reținute, instanța a constatat că reclamantul a făcut, conform dispozițiilor art.8 alin. 1 din Decretul Lege 118/1990, dovada faptului că se află în situația prevăzută de art. 1 lit. d din același act normativ. În consecință, a admis contestația formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 325/21.09.2007 emisă de pârâta Direcția de Muncă și Protecția Socială C-S și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie în care să recunoască reclamantului calitatea de persecutat politic în perioada 1949-1954.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția de Muncă și Protecția Socială C-S, solicitând schimbarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii.

În motivare a invocat prevederile art.1 lit.d din nr.118/1990, raportat la al.4 al aceluiași articol, care se referă la vechimea în muncă a persoanelor, dacă nu au putut să se încadreze în muncă în funcția pentru care aveau pregătirea profesională, subliniind că în perioada condamnării tatălui său, reclamantul avea vârsta de 4 ani și nu a făcut dovada domiciliului obligatoriu și a cauzelor care l-au împiedicat să muncească.

Considerând că reclamantul este doar urmașul pe linie paternă a persoanei persecutată politic, și anume tatăl său, recurenta solicită respingerea acțiunii.

Intimatul recurent a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului.

Examinând recursul, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel constată că nu este fondat și-l va respinge conform următoarelor considerente.

Prima instanță a stabilit corect, conform probelor administrate, că reclamantul a făcut dovada că se află în situația prevăzută de art.1 lit.d din nr.118/1990.

Astfel, s-a dovedit că a avut stabilit domiciliul obligatoriu, cu toată familia, ca urmare a condamnării tatălui său pentru rezistența anticomunistă, iar această calitate, de persecutat politic, o are în numele său propriu, nu ca urmaș al tatălui său.

Prin urmare, poate beneficia de drepturile stabilite prin nr. 118/1990, fiind întrunite cerințele art.1 lit.d, art.6, art.3(2) din nr.118/1990, iar susținerile recurentei referitoare la dovada cauzelor care l-au împiedicat să muncească, nu au relevanță în situația reclamantului, care a făcut dovada calității de persecutat politic.

În consecință, conform art.312(1) Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul CSî mpotriva sentinței civile 738/2007, pronunțată în dosarul - al Tribunalului C

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17.04.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- LIBER - - - - -

GREFIER

Red./15.05.2008

Tehnored. /15.05.2008 -Ex.2

Primă instanță: Tribunalul C S - judecători,

Președinte:Claudia
Judecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Timisoara