Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 521/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 521
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.02.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul TRIBUNALUL BACĂU în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect "refuz acordare drepturi".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul MEF reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul și pârâtul Ministerul Justiției.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează lipsa relațiilor solicitate de la reclamant.
Consilierul juridic al pârâtului MFP, invocă excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii administrative prealabile; solicită admiterea excepției și pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii administrative prealabile, invocată de pârâtul MFP.
CURTEA,
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 18.08.2008, reclamantul TRIBUNALUL BACĂU, în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Finanțelor Publice a solicitat obligarea pârâtului să vireze în bugetul Ministerului Justiției sumele colectate în baza art. 51 din OUG nr. 51/2008.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat, în esență, că prin OUG nr. 51/2008, s- modificat art. 26 din Legea nr. 146/1997 cu privire la taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare, impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătorești, care constituie venituri la bugetul de stat și care se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției.
Aceste cheltuieli trebuie folosite pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar, conform acestei ordonanțe de urgență, adoptată în scopul transpunerii în legislația internă Directivei Consiliului CE nr. 2003/ 8.
Reclamantul susține că, nicio sumă colectată din luna aprilie 2008 nu a fost virată în contul Ministerului Justiției și aceasta din cauză că, OUG nr. 51/2008 are reglementări deficitare. că sumele se colectează la bugetul statutului deși destinația lor este pentru autoritatea judecătorească în contul Ministerului Justiției și totodată nu stabilește modul de virare lunară a sumelor colectate la Ministerul Justiției.
Reclamantul mai arată că, prin OUG nr. 75/11.06.2008 s- modificat din nou art. 26 din Legea nr. 146/2007 și s- prevăzut că sumele menționate anterior ce constituie venituri la bugetul de stat se cuprind distinct în bugetele de venituri și cheltuieli. Astfel, în bugetul Ministerului Justiției în procent de 70%, al în procent de 10%, al în procent de 10% și al Parchetului de pe lângă în procent de 10%.
Prin această modificare, alimentarea conturilor ordonatorilor principali de credite se face la cererea acestora, în condițiile în care Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu cunosc cuantumul sumelor colectate.
Interesul reclamantului Tribunalul Bacău, în calitate de ordonator terțiar de credite, care asigură finanțarea tribunalului și a celor 5 judecători subordonate este acela că nu poate asigura fondurile pentru ajutorul public judiciar.
Susține că nu există fonduri asigurate pentru plata asistenței judiciare gratuite în penal, a expertizelor medicale, etc. în condițiile în care de la începutul anului 2008 s-au primit constant mai puțin de 60% din necesarul de credite pentru "bunuri și servicii" fiind somați lunar cu refuzul de a efectua corespondența, cu sistarea serviciilor de apă, curent, telefoane, datorită fondurilor insuficiente pe care le are la dispoziției Ministerul Justiției.
Reclamantul formulat prezenta acțiune în justiție în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 și invocat excepția de neconstituționalitate OUG nr. 51/2008, OUG nr. 75/2008 și OG nr. 18/2008.
În motivarea excepției de neconstituționalitate reclamantul a arătat următoarele:
Cu privire la art. 51 din OUG nr. 51/2008, susține că încalcă principiul separației puterilor în stat care este prev. în art. 1 (40) din Constituție. Manifestarea separației puterilor în stat este pur declarativă dacă nu este asigurată finanțarea acestora. În cazul autorității judecătorești arată că nu este respectat.
Dispozițiile din OUG nr. 75/2008, cuprinse în art. VI (1) teza 1 și art. VII sunt prevederi imposibil de pus în practică deoarece nu se cunoaște cuantumul procentelor stabilite.
Prin dispozițiile art. 7 lit. h) din OG nr. 18/2008 s-au încălcat prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat și la transpunerea în legislația internă directivelor CE.
Susține că, intenția declarată în ordonanță rămas pur formală, autoritatea judecătorească fiind subordonată, prin constrângere financiară, executivului, deși fondurile bugetare în discuție sunt obținute din activitățile din sfera justiției.
În dovedirea acțiunii reclamantul depus la dosar înscrisuri.
La termenul de judecată din 15.10.2008, în temeiul art. 161din Legea nr. 554/2004, Curtea a dispus introducerea în cauză Ministerului Justiției în raport de împrejurarea că reclamantul solicită obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice către Ministerul Justiției, astfel că prin cererea de chemare în judecată Ministerul Justiției a fost în mod direct vizat.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care solicitat obligarea reclamantului să precizeze obiectul acțiunii în raport de disp. art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Prin cererea depusă pentru termenul de judecată din 14.01.2009 reclamantul precizează acțiunea în sensul celor arătate în cererea de chemare în judecată (fila 70).
În temeiul art. 12 din Legea nr. 554/2004 Curtea solicitat reclamantului să depună la dosar cererea adresată autorității pârâte Ministerul Finanțelor Publice în vederea clarificării obiectului cererii de chemare în judecată.
La termenul de judecată din 11.02.2009, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii administrative prealabile.
Analizând cu prioritate excepția invocată conform art. 137 Cod procedură civilă, iar în subsidiar, pe fond, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004 "persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță".
Prin Decizia nr. 660/2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și constatat că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau unei dispoziții dintr- ordonanță.
Având în vedere art. 147 alin. 4 din Constituția României conform căreia deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, în raport de Decizia nr. 660/2007 o acțiune în contencios administrativ în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 trebuie să aibă ca obiect principal și deci un capăt de cerere distinct de excepția de neconstituționalitate, fie anularea unui act administrativ, fie refuzul nejustificat al unei autorități publice de a rezolva o cerere adresată de reclamant.
Din modalitatea de redactare conținutului cererii de chemare în judecată, Curtea exclus ipoteza solicitării anulării unui act administrativ.
Solicitarea reclamantei de obligare pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să vireze în bugetul Ministerului Justiției sumele colectate în baza art. 51 din OUG nr. 51/2008, putea să se încadreze doar în ipoteza unui refuz nejustificat de soluționare a cererii de către
Conform art. 12 din Legea nr. 554/2004, reclamantul avea obligația să anexeze la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, avea obligația să depună la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
În speță, reclamantul Tribunalul București nu a depus la dosar vreo cerere adresată Ministerului Finanțelor pentru a se aprecia un refuz de soluționare cerere.
În contencios administrativ cel ce se pretinde vătămat prin acte administrative emise de autorități publice și chiar în situația reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 cererea de chemare în judecată și respectiv capătul principal al acțiunii trebuie să privească un raport juridic de drept administrativ născut între reclamant și autoritatea publică pârâtă.
Respectiv dacă este vorba despre un act administrativ vătămător Legea nr. 554/2004 obligă pe cel care se pretinde vătămat într-un drept ori interes legitim să aducă la cunoștință autorității emitente că i- încălcat dreptul, iar aceasta în calea administrativă să soluționeze reclamația fie prin revocarea actului fie prin respingerea reclamației administrative. Astfel se naște litigiul de drept administrativ.
În ipoteza refuzului de soluționare unei cereri, reclamantul îi aduce la cunoștință autorității publice să rezolve solicitările sale întrucât pe de parte are atribuții prevăzute de lege și pe de altă parte îi lezează drepturile ori interesele legitime dacă nu soluționează cererea.
Astfel se naște conflictul ori litigiul de drept administrativ în ipoteza refuzului de soluționare unei cereri.
Practic în această ipoteză calea administrativă prealabilă de adresare unei cereri reprezintă procedura prealabilă pe care reclamantul este obligat să parcurgă pentru a dovedi conflictul administrativ născut între acesta și autoritatea publică.
În contencios administrativ nu este posibilă solicitarea directă de obligare autorității publice să vireze sume colectate în bugetul altei autorități publice, întrucât nu există un raport de drept administrativ născut între reclamant și pârât. Autoritatea pârâtă nu a avut cunoștință anterior chemării sale în judecată, că reclamantul dorea să i se vireze sumele în discuție pentru a avea posibilitatea să analizeze prin structurile specializare și să răspundă la solicitările reclamantului în calea administrativă prevăzută de lege.
Întrucât reclamantul nu dovedit că a adresat o cerere pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, în speță capătul principal al acțiunii este inadmisibil.
Solicitarea de analizare cererii de sesizare Curții Constituționale se putea face de către instanță numai dacă exista un capăt de cerere principal admisibil în contencios administrativ a cărui soluționare să depindă de soluționarea excepției de neconstituționalitate. Ca atare capătul de cerere întemeiat pe art. 9 din Legea nr. 554/2004 prin care se solicită constatarea neconstituționalității ordonanțelor de Guvern este unul accesoriu care urmează soarta capătului de cerere principal.
În consecință, pentru considerentele anterior expuse, Curtea va admite excepția inadmisibilității acțiunii și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii administrative prealabile.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul TRIBUNALUL BACĂU, cu sediul în B,-, județul B, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored. CB
4 ex.
04.03.2009
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
