Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 625/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 625/
Ședința publică din 04 iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de H, cu sediul în M C- județul H, împotriva sentinței civile nr.45 din 14.01.2009 a Tribunalului Harghita pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 2,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.45 din 14 ianuarie 2009 Tribunalului Harghitas -a admis acțiunea reclamantei, s-a anulat în parte Decizia nr.225 din 30 aprilie 2008, emisă de H, stabilind că reclamanta beneficiază de prevederile art.1 alin.1 lit.d din Decretul-lege nr.118/1990 pentru perioada 1 octombrie 1950 - 28 februarie 1955.
Soluția de admitere s-a motivat cu aceea că situația reclamantei este identică cu cea a martorului în dovedirea perioadei domiciliului obligatoriu.
Sentința a fost recurată pentru nelegalitate de către H, care susține că prima instanță a ignorat înscrisurile depuse și care probau începutul perioadei domiciliului obligatoriu la 24 iunie 1954 și nu la 1 octombrie 1950, cum a statuat instanța de fond.
Recursul este fondat.
Prin cererea adresată pârâtei (fila 11), reclamanta a învederat că cel care a fost persecutat politic a fost socrul dânsei și nu soțul, iar la dosarul cauzei nu s-a depus certificatul de căsătorie și nici dovada decesului fostului, respectiv dovada că, născut în anul 1910, și la care se referă înscrisul aflat în dosar la fila 15 și traducerea la fila 14, nu este socrul reclamantei. Aceasta, întrucât din înscrisul emis de Arhivele naționale, rezultă fără dubiu că a existat o listă (hotărâre) cu chiaburi descoperiți recent, adică în anul 1954, între care figurează și socrul reclamantei. Din înscrisul emis de aceeași instituție și aflat la fila 16 dosar rezultă că nu figurează în evidențele cu chiaburi ulterioare anului 1955.
Concluzia este aceea că s-au instituit persecuții politice pe măsură ce anumite persoane au fost trecute pe listele de chiaburi, din moment ce la 26 iunie 1954 se folosea sintagma " chiaburi descoperiți recent", conform înscrisului de la fila 14 dosar.
Potrivit art.1 alin.1 lit."d" și "e" din Decretul-lege nr.118/1990, constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă în funcție de vechimea în muncă timpul cât o persoană, după 6 martie 1945, pe motive politice a avut stabilit domiciliu obligatoriu, respectiv a fost strămutată într-o altă localitate.
Este necontestat că de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990 beneficiază exclusiv persoanele care s-au aflat în una dintre situațiile expres și limitativ prevăzute de art.1.
prevăzute la alineatul 1 lit."d" și "e" constituie vechime în muncă dacă persoanele în cauză fac dovada că nu au putut să se încadreze în muncă în funcții pentru care aveau pregătirea profesională.
Potrivit art.8 alin.1 din același decret-lege, dovedirea situațiilor prevăzute la art.1 se face cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar, în cazul în care nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Imposibilitatea dovezii cu acte oficiale este o obligație ce revine reclamantei, potrivit regulii consacrate de art.1169 cod civil și art.129 alin.1 teza finală Cod procedură civilă în materie de sarcina probei.
Admisibilitatea celorlalte mijloace de probă este condiționată de dovada imposibilității prezentării actelor oficiale de la organele competente, inclusiv cu privire la imposibilitatea încadrării în muncă potrivit pregătirii profesionale.
Analiza cauzei potrivit art.3041Cod procedură civilă conduce la constatarea fără echivoc că imposibilitatea la care se referă art.1 alin.4 și art.8 alin.1 din Decretul-lege nr.118/1990 nu a fost făcută de către reclamantă.
Așa fiind, curtea va admite recursul și va modifica sentința pentru cazul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă în sensul că va respinge contestația și va menține ca legală și temeinică Decizia nr.225 din 30 aprilie 2008, emisă de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Direcția de Muncă și Protecție Socială H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.45 din 14.01.2009 a Tribunalului Harghita, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantei, domiciliată în comuna, nr.407, județul H, împotriva Deciziei nr.225 din 30 aprilie 2008, emisă de
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 iunie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER,
pt., fiind în concediu,
semnează prim grefier
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
2 ex,
08.07.2009
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
