Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 892/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.892
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 03 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
GREFIER- - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamantul și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că la data de 24 02 2009 și 27 02 2009 s-au depus prin Serviciul registratură din partea pârâților și întâmpinare la acțiunea formulată și din partea pârâtului adeverința de salariat.
Curtea pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București - invocată prin întâmpinarea depusă de pârâta D,
Pârâta pune concluzii de admitere a excepției necompetenței materiale, pentru considerentele din întâmpinare.
Curtea reține cauza spre soluționare pe excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București -.
CURTEA
Prin cererea formulată la 22.12.2008, pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal reclamantul, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Direcția Generală de Poliție Municipiul B, solicitând plata sporului de fidelitate pe anul 2005,actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivare, reclamantul au arătat că prin art.28 al.1 lit.a din Lg.360/2002 se instituie dreptul polițistului la salariul lunar, compus din salariul de bază, indemnizației, sporuri, premii și prime ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege.
În aplicarea acestei prevederi, prin art.6 din OG nr.38/2003, intrată în vigoare al 1.01.2004, s-a stabilit că pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Aplicarea acestei prevederi legale a fost suspendată pe anul 2005 prin art.2 al.1 din OUG nr.118/2004.
Consideră reclamanta că suspendările succesive la plata dreptului concediului de odihnă reprezintă o manifestare de subiectivism și o încălcare a prevederilor constituționale.
Fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, prima de concediu și sporul de fidelitate nu pot fi anulate sau suspendate, dispozițiile legale menționate nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării drepturilor câștigate, ci doar la suspendarea exercițiului acestora.
Prin suspendarea plății primei de concediu și sporul de fidelitate, dreptul la o astfel de plată nu a fost restrâns ci îngrădit operând în concret o veritabilă lipsire a dreptului subiectiv și în acest sens reclamanții invocă principiul dreptului câștigat și principiul încrederii în statul de drept.
La termenul de judecată din 4.03.2008 Curtea a pus în discuție, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel în soluționarea cauzei, invocată de pârâtul DGP Municipiul
Analizând cu prioritate potrivit dispozițiilor art.137 și art.158 alin.1 Cod procedură civilă, excepția necompetenței materiale, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.91/1 din Legea 188/1999, modificată și republicată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Reclamantul solicită acordarea unor drepturi bănești decurgând din derularea raporturilor de serviciu încheiate cu pârâtul Direcția Generală de Poliție a Municipiului B, care este o autoritate publică locală.
În lipsa unor criterii de determinare a competenței după materie, stabilirea competenței de judecare a litigiului în primă instanță urmează regulile instituite prin art.10 alin.1 și 3 din Legea nr.554/2004 și revine, potrivit acestora Tribunalului București.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative este chemat în judecată pentru calitatea sa de ordonator principal de credite, iar raportul cu acest pârât este subordonat și accesoriu raportului de serviciu care face obiectul cererii de chemare în judecată, iar în conformitate cu dispozițiile art.17 pr.civ. cererile accesorii sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Având în vedere aceste considerente, în baza art.158-159 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B, în favoarea Tribunalul București -Secția Contencios Administrativ.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 4.03.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.VR
EF/2ex.
20.03.2009
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica