Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 96/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIENr. 96/CA/2010
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta H împotriva sentinței nr.1406/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru reclamantul intimat, lipsă fiind reclamantul și pârâta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Din partea reclamantului intimat s-a depus la dosar întâmpinare.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul reclamantului intimat solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâtă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, pentru motivele expuse în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.
CURTEA DE APEL
Reclamantul prin cererea înregistrată sub dosar nr- la Tribunalul Hunedoaraa solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială H să fie anulată decizia nr. 10/13 04 2009 și să fie obligată pârâta să-i acorde drepturile ce i se cuvin potrivit art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 pentru perioada 18 02 1974-31 12 1975 în care a executat pedeapsa cu închisoarea aplicată prin sentința penală 34/1974 pronunțată de Tribunalul Militar Iași, fiind judecat de o instanță militară care i-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate pentru refuzul de a se prezenta la încorporare datorită convingerilor sale religioase.
Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ prin sentința civilă nr.1406/CA/27 07 2009 admis cererea reclamantului și dispus anularea deciziei atacate,cu obligarea pârâtei să-i acorde drepturile și beneficiile cuvenite potrivit Decretului - Lege nr.118/1990 pentru perioada 18 02 1974-31 12 1975 în care a executat pedeapsa cu închisoarea aplicată prin sentința penală 34/1974 pronunțată de Tribunalul Militar Iași.
Instanța a reținut că pedeapsa privativă de libertate aplicată reclamantului pentru refuzul de a se prezenta la încorporare datorită convingerilor sale religioase constituie condamnare cu caracter politic, potrivit Decretului-Lege nr.118/1990.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta H solicitând a se modifica hotărârea atacată în sensul de a respinge acțiunea reclamantului și a se păstra decizia administrativă,apreciind că prima instanță a făcut o greșită aplicare și interpretare a legii,infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul neavând caracter politic. Recurenta susține că hotărârea este neclară întrucât nu specifică data de la care trebuie acordate drepturile în favoarea reclamantului,iar în subsidiar se solicită reducerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligată conform art.274 alin3 pr. civ.proporțional muncii avocatului și complexității cauzei".
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că a avut loc încălcarea drepturilor fundamentale deoarece pedeapsa privativă de libertate i s-a aplicat pentru refuzul de a se prezenta la încorporare datorită convingerilor sale religioase ceea ce nu reprezintă o persecuție politică.
Recursul este scutit de achitarea taxei de timbru.
Prin întâmpinare reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului apreciind că instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a legii, infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul având caracter politic.
Examinând sentința atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate potrivit disp.art.304^1Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin sentința nr.34/1974 pronunțată de Tribunalul Militar Iași reclamantul a fost condamnat la pedeapsa de 3ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de insubordonare pe motiv că face parte din secta religioasă "Martorii lui ". Reclamantul a fost încarcerat în perioada 18 02 1974-31 12 1975.
Reclamantul a considerat că a fost persecutat politic pe motive religioase și a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-Lege 118/1990, cerere respinsă de comisie, pe considerentul că refuzul de a îmbrăca haina militară și a depune jurământul la încorporare constituie infracțiune de drept comun.
Așa cum corect a reținut instanța de fond în cauză se impune a stabili dacă prin condamnarea suferită de reclamant acesta a fost persecutat politic de regimul comunist pentru a beneficia în prezent de o despăgubire din partea Statului român sub forma indemnizației și a celorlalte drepturi prevăzute de Decretul Lege 118/1990.
Libertatea convingerilor religioase este o libertate fundamentală a omului consacrată pe plan internațional încă din 1948 prin Declarația Universală a Drepturilor Omului,apoi prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului care prin art.9 obligă statele semnatare să respecte libertatea de gândire, conștiință și religie a individului, precum și libertatea de a-și manifesta religia în mod individual sau colectiv, în public sau în particular. Totodată această libertate nu poate constitui obiectul unor restrângeri. România a ratificat Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului prin Legea nr.30/18 mai 1994,iar convenția s-ar putea aplica în speță cu privire la modul în care se aplică art.1 din DL 118/1990.
Pe plan național,Constituția României din 1965 garanta individului libertatea de conștiință și religie ca libertăți fundamentale ale omului.
Raportând aceste reglementări care consfințesc libertatea fundamentală de conștiință și religie a omului la prevederile și conținutul infracțiunii pentru care a fost condamnat reclamantul se constată că reclamantul îndeplinește cerințele art.1 lit. a din Decretul-Lege 118/1990 și beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, ca persoană care a fost condamnată și a executat o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni politice în baza unei hotărâri judecătorești..
Așa cum corect a reținut prima instanță, condamnarea suferită de reclamant trebuie interpretată în contextul regimului de dictatură existent la data săvârșirii faptei și care nu respecta drepturile și libertățile fundamentale ale omului, reclamantului nefiindu-i asigurată posibilitatea de a -și exercita libertatea de conștiință in același timp cu îndeplinirea obligației legale de a efectua stagiul militar într-o formă compatibilă cu convingerile sale religioase. Față de aceste considerente se apreciază că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală, fiind dată cu corecta interpretare a legii astfel că potrivit art.312 alin 1.pr. civ. se va respinge recursul pârâtei ca nefondat și se va păstra ca legală hotărârea atacată, nefiind incidente prev.art. 304 pct.9 pr. civ.
Hotărârea atacată într-adevăr nu specifică data de la care trebuie acordate drepturile în favoarea reclamantului,însă prin aceasta se dispune anularea deciziei și este obligată pârâta să acorde reclamantului drepturile ce i se cuvin potrivit Decretului - Lege 118/1990. Actul normativ menționat prevede că drepturile se acordă de la data cererii depusă la comisie, iar pârâta va emite o nouă decizie în locul celei anulate prin care va admite cererea formulată de reclamant cu nr.1448/25 03 2009 și îi va acorda drepturile începând cu 25 03 2009,nefiind necesară modificarea hotărârii care este suficient de clară.
Solicitarea recurentei de a se reduce cheltuielile de judecată la care a fost obligată conform art.274 alin.3 pr. civ.proporțional muncii avocatului și complexității cauzei este nefondată,onorariul de avocat fiind conform muncii depuse de avocat,cât și proporțional cu complexitatea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată să plătească reclamantului intimat suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul avocațial dovedit cu chitanța de la fila 9 din dosarul Curții.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta H împotriva sentinței nr.1406/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească reclamantului intimat 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.FM
Dact.FM/ex.5/22.02.2010
Jud.fond.
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța
