Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 116/2010. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.116/CA

Ședința publică de la 18 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în C, Gh. nr.18, județ C, împotriva sentinței civile nr.449/CA din 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în C, Port 31, județ C, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru recurentul pârât Direcția Generală a Finanțelor Publice C, în baza delegației nr.34047/17.02.2010, lipsind intimata reclamantă - SRL.

Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr.civilă.

Recursul este declarat și motivat în termen.

Consilier juridic, pentru recurentul pârât Direcția Generală a Finanțelor Publice C, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic, pentru recurentul pârât Direcția Generală a Finanțelor Publice C, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

CURTEA:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 9845/118 din 10.11.2008 reclamata a formulat plângere împotriva refuzului nejustificat al Direcției Generale a Finanțelor Publice C de soluționare a contestației fiscale formulate și trimiterea cauzei aceluiași organ administrativ în vederea reluării procedurii de soluționare a contestației înregistrată sub nr.13833/13.06.2006.

Prin sent.civ.nr.449/24.04.2009 Tribunalul Constanța, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea astfel formulată dispunând reluarea procedurii de soluționare a contestației.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, prin decizia nr. 52/ 23.06.2006 a Cs -a dispus suspendarea procedurii de soluționare a contestației nr.13833/13.06.2006 formulată de către împotriva deciziei de impunere nr.4293/30.05.2006 privind obligația fiscală constând în TVA stabilită de organele fiscale conform Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 26.05.2006, în sumă de 80.468 lei - TVA respinsă la rambursare.

Pentru a dispune suspendarea Car eținut că respingerea cererii de rambursare a TVA a fost determinată de împrejurarea că nu s-a putut verifica realitatea operațiunilor economice efectuate de cu furnizorul Sistem, consemnate în facturile fiscale nr.- și -/10.08.2005 emise de - Sistem SRL și că au fost sesizate organele penale pentru efectuarea cercetărilor cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 8 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Măsura suspendării procedurii de soluționare a contestației a fost dispusă în temeiul art. 184 din Codul d e procedură fiscală, potrivit căreia:

(1) Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când:

a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă;

b) soluționarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

(2) Organul de soluționare competent poate suspenda procedura, la cerere, dacă sunt motive întemeiate. La aprobarea suspendării, organul de soluționare competent va stabili și termenul până la care se suspendă procedura. Suspendarea poate fi solicitată o singură dată.

(3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluționare competent potrivit alin. (2), indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat sau nu.

(4) Hotărârea definitivă a instanței penale prin care se soluționează acțiunea civilă este opozabilă organelor fiscale competente pentru soluționarea contestației, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civilă.

Prin rezoluția din 27.05.2008 pronunțată în dosarul nr. 66/P/2006 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanțaa dispus neînceperea urmăririi penale față de administratorii precum și disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor penale față de administratorii societății furnizoare reclamantei, - Sistem SRL.

S-a reținut în rezoluție că nu se poate imputa faptul că nu s-a realizat verificarea respectării obligațiilor fiscale de către - Sistem SRL. aspect față de care instanța de judecată apreciază că motivul suspendării a încetat, urmând a admite cererea formulată și a obliga pârâta la reluarea procedurii de soluționarea a contestației formulate de către - SRL, înregistrată la DGFP C sub nr. 13833/13.06.2006.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta DGFP C criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate indicând drept caz de modificare dispozițiile art.304 pct.9 și 3041.pr.civ.

Este adevărat că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțas -a dispus neînceperea urmăririi penale față de administratorul societății reclamante considerându-se că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.8 alin.1-3 din Legea 241/2005, însă s-a dispus și disjungerea cauzei la IPJ C-serviciul de Investigare a Fraudelor în vederea continuării cercetărilor penale față de administratorii societăților furnizoare ale societății intimate, respectiv - Com SRL și - Sistem SRL sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art.8 alin.1-3 din Legea nr.241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Se apreciază astfel că cercetările penale ce se vor efectua vor clarifica aceste aspecte și vor releva informații care au o influență hotărâtoare asupra soluției ce urmează a se emite în procedura administrativă, sens în care în mod greșit instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul d e procedură fiscală cu privire la reluarea soluționării contestației pe cale administrativă.

Intimata - SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea consideră recursul nefondat, motivat de următoarele argumente,

Prin Decizia nr.52/23.06.2006 DGFP C, Serviciul de Soluționare Contestații a dispus suspendarea soluționării contestației pentru suma de 80.468 lei reprezentând TVA respins la rambursare.

Procedura de soluționare va fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.

În considerentele acestei decizii organul de jurisdicție administrativă a reținut că măsura dispusă de organele de inspecție cu privire la respingerea la rambursare a TVA în sumă de 80.468 lei a fost întemeiată pe faptul că nu se poate verifica realitatea operațiunilor economice efectuate de - SRL, în calitate de beneficiar, cu furnizorul de bunuri.

Având în vedere că prin adresa nr.1257/15.02.2006 au fost sesizate organele în drept pentru efectuarea cercetărilor cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.8 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale republicată, infracțiuni a căror constatare pot avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în procedura administrativă, în temeiul prevederilor art.184 alin.1 lit.a din pr. fiscală s-a suspendat soluționarea contestației pentru acest capăt de cerere, până la definitivarea acestor cercetări.

Această decizie a fost atacată pe calea contenciosului administrativ la Tribunalul Constanța, care prin sent.civ.nr.468/2007 pronunțată în dos. civ.nr- a respins ca nefondată acțiunea reclamantei - SRL, sentință ce a rămas irevocabilă prin dec.civ.nr.521/CA din 19.11.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA, care a dispus respingerea recursului ca nefondat formulat de reclamanta - SRL.

În ambele hotărâri s-a reținut faptul că, în cazul de față se fac verificări cu privire la faptul dacă furnizorul recurentei a colectat TVA corespunzătoare operațiunilor înscrise în facturile reținute de organele fiscale dar și de instanța de fond, astfel că nu sunt întrunite condițiile prev. de art.145 din Legea 571/2003.

Faptul că administratorul furnizorului recurentei nu a fost identificat până la emiterea deciziei 52/2006 nu-i este imputabilă recurentului, dar are drept consecință suspendarea provizorie a soluționării cererii de restituire TVA, până la finalizarea cercetărilor penale.

Prin rezoluția nr.66/P/07.05.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța dată în dos.pen.nr.66/P/2006 s-a dispus: 1. neînceperea urmăririi penale față de numiții și cercetați pentru faptele prev. de art.8 alin.1, 2 și 3 din Legea 241/2005, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind latura subiectivă și 2. disjungerea cauzei la IPJ C - Serviciul de Investigarea Fraudelor, în vederea continuării cercetărilor penale față de făptuitorii - administrator la - 2004 SRL și - administrator al - Com SRL și - administrator al - Sistem SRL sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.8 alin.1, 2 și 3 din Legea 241/2005.

Se arată în considerentele rezoluției faptul că - SRL în relația comercială cu - Com SRL este cumpărător de bună-credință achitând contravaloarea unui bun cumpărat pe bază de contract de vânzare-cumpărare și a unei facturi fiscale emisă de către aceasta, neavând obligația de a verifica proveniența anterioară a bunurilor respective.

Nu poate fi imputat - SRL faptul că nu s-a realizat verificarea respectării obligațiilor fiscale de către - Sistem SRL

Întrucât recurenta pârâtă nu a făcut dovada faptului că rezoluția de p nu a fost atacată în condițiile art.2781pr.pen, aceasta a rămas definitivă.

În aceste condiții Curtea consideră că astfel s-a îndeplinit condiția prev. de Decizia nr.52/23.06.2006, potrivit cu care procedura de soluționare va fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea, avându-se în vedere că cercetarea penală s-a finalizat față de intimata reclamantă iar administratorii săi nu mai au nici cea mai mică culpă în derularea cercetării față de alte persoane.

Cum în cazul de față suspendarea soluționării contestație pe motivul prev. de art.184 alin.1 lit.a pr.fisc nu mai poate continua, în mod corect instanța de fond a admis cererea reclamantei obligând pârâta la reluarea procedurii de soluționare a contestației.

În consecință Curtea, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ, va respinge recursul ca nefondat, menținând hotărârea primei instanțe ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în C, Gh. nr.18, județ C, împotriva sentinței civile nr.449/CA din 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în C, Port 31, județ C, având ca obiect pretenții.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

23 Februarie 2010

Jud.fond-

Jud.red-- /15.04.2010

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 116/2010. Curtea de Apel Constanta