Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 131/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIENr. 131/CA/2010
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Claudia Clonța
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Marius
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice S împotriva sentinței nr. 817/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul ales al intimatului reclamant, avocat, lipsă fiind recurenta și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că recursul este scutit de taxa de timbru conform art. 17 din Legea 146/1997, recurenta solicită judecarea în lipsă.
Se constată că intimatul a comunicat întâmpinare, la care s-a anexat împuternicirea avocațială.
Reprezentantul intimatului arată că nu mai are cereri de formulat împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, pentru motivele expuse prin întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Constată că pe rolul Tribunalului Alba - secția comercială și de contencios administrativ - s-a înregistrat sub nr. 2423 din 29.05.2009 acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice S și Direcția Generală a Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea taxei specială pentru autoturisme încasată nelegal, în cuantum de 6594,23 lei reprezentând diferența dintre suma de 10.484,23 lei și suma de 3.890 lei restituită reclamantului în baza OuG50/2008, precum și la plata dobânzii legale aferente, calculată de la scadență până la data plății.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a plătit taxa în temeiul art. 2141din Codul fiscal pentru autoturismul importat și fabricat într-un stat al UE, dar că prin aceasta se realizează discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeană în cazul reînmatriculării în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe această taxă la reînmatriculare. Se invocă preeminența dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene față de dispozițiile din legislația internă.
Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Alba prin sentința nr. 817/CAF/06.10.2009 admis în parte acțiunea în contencios administrativ și a obligat pârâtele la restituirea sumei de 6.594,23 lei diferență taxă specială la prima înmatriculare, actualizată cu indicele de inflație de la data încasării și până la restituirea efectivă.
Instanța a reținut prin considerentele expuse că în discuție este o taxă ce se face venit la bugetul statului și fără plata acesteia nu este posibilă înmatricularea autoturismelor. Pe fondul cauzei se arată că taxa a fost percepută cu încălcarea dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul CE, prin faptul că se determină discriminarea în materia regimului juridic fiscal pentru autoturismele ce se importă din statele membre UE, față de autoturismele existente pe piața internă pentru care nu se percepe taxa. A fost invocată jurisprudența.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP A în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al S, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se susține că potrivit Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratat nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este plătită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Codul fiscal prevede plata acestei taxe pentru autovehicule în momentul înmatriculării, indiferent dacă provin din România sau din statele membre UE. Textul Tratatului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoasă pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încălcate prevederile Tratatului. Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, fiind o taxă ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată doar autoturismelor folosite importate nu și celor noi. Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autoturisme în perioada 1.01.2007-30.06.2008 și taxa de poluare pentru autovehicule.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 3041din Codul d e procedura civilă.
Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din 146/1997.
Prin întâmpinare reclamantul intimat solicită respingerea recursului apreciind că instanța a făcut o corectă interpretare a normelor juridice interne și a celor comunitare, apreciind că cele dintâi nu sunt conforme art.90 al1.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a achiziționat în anul 2007 un autoturism marca Audi A3, iar pentru înmatricularea acestuia în România a plătit taxa specială reglementată de art. 2141, 2142din Codul fiscal.
Taxa a fost percepută în temeiul art.2141din Codul fiscal sub forma taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule. Astfel, legea prevede căintră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu. Pentru autoturismele și autoturismele de teren a căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează.Intră sub incidența taxei speciale și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, inclusiv cele destinate transportului de persoane cu un număr de peste 8 locuri pe scaune în afara conducătorului auto, cu excepția autovehiculelor speciale destinate lucrărilor de drumuri, de salubrizare, pentru industria petrolului, a macaralelor, precum și a autovehiculelor destinate a fi utilizate de forțele armate, forțele de securitate a statului, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, de serviciile de ambulanță și medicină. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4.1 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Din punctul de vedere al exigibilității, taxa specială se plătește la momentul primei înmatriculări în România (art. 2142din Cod).
Norma internă încalcă prevederile Tratatul de instituire a Comunității Europene care prin art. 90 al. 1 stabilește că nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituțională consacră supremația dreptului comunitar și aplicarea directă a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. În caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva normelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediată, directă și prioritară, iar judecătorul național are obligația să aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curtea de Justiție a Comunității Europene.
În acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele și autovehiculele importate folosite din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. În această situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocăm in acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria),c-387/2001 Weigel contra Austriei cât și Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat că stabilirea unei taxe de primă înmatriculare pentru autoturismele importate folosite dintr-un stat membru care este mult mai mare decât cea aplicată produselor autohtone cu caracteristici tehnice similare are efect discriminatoriu și este interzisă de prevederile art.90 al.1.
În consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului că dispozițiile legii fiscale naționale, art. 2141și 2142din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar, se constată că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitată de reclamant urmează a fi restituită.
Aplicarea în speță a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata în <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine, la fel ca în reglementarea precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)
În conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. In același sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamantul a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.
În consecință, recursul pârâtei A, formulat în nume propriu și în calitate de reprezentant al S, este nefondat, nefiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 și 3041.civ.Cod Penal și urmează a fi respins conform art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Întrucât, prin soluția preconizată, recurentele sunt în culpă procesuală, în temeiul art. 274.civ.Cod Penal vor fi obligate la cheltuieli de judecată către reclamantul intimat, constând în onorariu de avocat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta în nume propriu și pentru pârâta împotriva sentinței nr. 817/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosar nr-.
Obligă recurentele pârâte la 1000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26. 01. 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact./ex.5/1 02 2010
Jud.fond.
Președinte:Mariana Claudia ClonțaJudecători:Mariana Claudia Clonța, Marieta Florea, Marius
