Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1431/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIENr. 1431/CA/2009

Ședința publică de la 15 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța

Judecător - -

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru S și Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței civile nr. 526/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care expune dispozițiile instanței de la termenul de judecată din 24 noiembrie 2009.

Se constată că avocat, mandatar ales al intimatului, solicită acordarea unui termen de judecată, din motive medicale fiind în imposibilitate de a se prezenta, anexând la cerere adeverința medicală, împuternicire avocațială și întâmpinare.

Instanța în deliberare constată că în cauză a mai fost acordat un termen de judecată, la solicitarea intimatului reclamant și față de împrejurarea că mandatarul ales al intimatului a comunicat întâmpinare, respinge cererea de amânare și lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Alba sub nr- și precizată ulterior, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A, Administrația Finanțelor Publice S și Administrația Fondului pentru Mediu solicitând anularea Deciziei din 16.09.2008 și obligarea pârâților la restituirea sumei de 2227 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare și plata dobânzii legale, până la data restituirii efective.

În motivarea acțiunii se arată că perceperea acestei taxe de poluare contravine în mod flagrant art.90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, existând o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2008.

În drept se invocă Constituția României, art. 90 din, Legea nr. 554/2004, Codul fiscal.

Acțiunea este legal timbrată.

Pârâta DGFP a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece potrivit disp. art.1 alin.1 din OUG nr.50/2008 taxa de poluare pentru autovehicule constituie venit la bugetul fondului de mediu și se gestionează de Administrația fondului pentru Mediu.

Pe fondul cauzei, se menționează că acțiunea este neîntemeiată deoarece legislația europeană nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede ca nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Se învederează că taxa reglementată de OUG nr.50/2008 a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar, inclusiv a jurisprudenței CJCE.

Prin întâmpinarea depusă de către pârâta Administrația Fondului Pentru Mediu a fost invocată excepția inadmisibilității întrucât acțiunea reclamantului este o critică de neconstituționalitate a disp. OUG nr.50/2008 și nu a fost îndeplinită procedura prealabilă, iar în ce privește fondul cauzei se precizează că acest act normativ stabilește măsuri care corespund pe deplin prevederilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal.

Prin sentința civilă nr. 526/CAF/2009, Tribunalul Albaa respins excepțiile invocate de pârâtele Administrația Fondului pentru Mediu și DGFP

De asemenea, admis acțiunea reclamantului, a anulat Decizia de calcul a taxei de poluare, fiind obligate pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Administrația Finanțelor Publice S, Administrația Fondului pentru Mediu să-i restituie suma de 2227 lei și dobânda legală aferentă calculată conform Codului d e procedură fiscală, de la data plății taxei și până la data restituirii sumei, cu 543,15 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că nu se pune problema neconstituționalității OUG nr.50/2008, a fost îndeplinită procedura prealabilă, iar pârâta S ce a emis decizia de calcul al taxei nu are personalitate juridică, fiind în subordinea DGFP

În ceea ce privește fondul s-a stabilit că OUG 50/2008 nu respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DGFP A în nume propriu și pentru S care a solicitat modificarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii reclamantului ca fiind introdusă împotriva DGFP A ca persoană fără calitate procesuală pasivă, în principal, întrucât taxa constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu, iar, în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată.

Modificarea hotărârii și respingerea acțiunii reclamantei s-a solicitat și de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, prin recursul ce l-a promovat.

Ca și motive de recurs se invocă de către pârâtă că sentința este nelegală în condițiile în care taxa a fost corect stabilită în temeiul actului normativ în vigoare ce respectă exigențele de compatibilitate cu prevederile art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE.

În drept, prevederile art. 304 pct. 9.civ.

Intimatul a solicitat prin întâmpinarea depusă respingerea recursurilor ca nefondate, sentința atacată fiind legală și temeinică.

Verificând sentința atacată din prisma motivelor de recurs invocate raportat la dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. curtea reține următoarele:

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței

Elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, aceste criterii corespunzând obiectivului de protejare a mediului, taxa fiind stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficiența energetica și având un caracter proporțional, în măsura în care este stabilita într-un cuantum mai mare, pe măsură ce performanțele de mediu scad.

În condițiile în care a stabilit că statele membre pot să impună asupra mărfurilor, precum autovehiculele, un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv, iar capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu reprezintă astfel de cerințe obiective, OUG nr.50/2008 este conform cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață.

Indiferent de scopul instituirii acestei taxe, esențial sub aspectul criticilor formulate și a analizei instanței de fond, este că această taxă, cu excepțiile de rigoare, este percepută pentru prima înmatriculare ( înregistrare ) a autoturismului pe teritoriul României, așa încât în lumina Jurisprudenței, eventuala neconformitate a acestei taxe în raport cu legislația comunitară trebuie analizată în raport de art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE.

Rolul acestei dispoziții comunitare este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. unei taxe spre respectarea regulilor de concurență, așa cum au fost interpretate de este relevată de rezultatul comparației efectelor taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă ( cauzele reunite C-290/2005 și C-333/2005 ).

Potrivit aceleiași jurisprudențe în ceea ce privește art. 90 din Tratat, s-a apreciat că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă.

Cu alte cuvinte, nu se poate invoca discriminarea dobânditorilor autoturismelor înmatriculate sub incidența OUG50/1998 față de dobânditorii autovehiculelor înmatriculate sub incidența altor acte normative, pentru a reclama încălcarea art. 90 din Tratat, taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare restituindu-se atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național.

Mai mult, acest articol trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării (cum era de altfel reglementarea națională anterioară din Codul fiscal) este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate în statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.

În condițiile în care taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, iar decizia de calcul al taxei se întocmește de către administrația financiară competentă, organ fiscal cu capacitate administrativă, susținerile pârâtei DGFP A privind lipsa calității sale procesual pasive în prezenta cauză sunt fondate.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele de fond invocate de recurente prin raportare la art. 304 pct. 9 subzistă, iar, OUG 50/2008 cel puțin varianta în vigoare la momentul înmatriculării răspunde acestor exigente, acest act normativ fiind compatibil cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul E, în temeiul art. 312.pr.civ. curtea va admite recursul formulat de pârâte și va modifica sentința atacată cu consecința respingerii acțiunii reclamantului ca nefondată în raport de pârâtele Administrația Finanțelor Publice S și Administrația Fondului pentru Mediu și ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în raport de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâtele A în nume propriu și pentru A Mun. S și Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței civile nr. 526/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba și, în consecință:

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul împotriva pârâtelor recurente A, a Mun. S și Administrația Fondului pentru Mediu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 15. 12. 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.

Dact./ex.4/07.01.2010

Jud.fond.

Președinte:Marius Ionel Ionescu
Judecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1431/2009. Curtea de Apel Alba Iulia