Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1574/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1574
Ședința public din data de 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția General a Finanțelor Publice S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotrivasentinței nr.947 din 14 mai 2009 pronunțat de Tribunalul Suceava - secția comercial, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-)în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, cu sediul în B, sector 6, nr.294, -orp A, pârâta intimat Administrația Finanțelor Publice Comunale R și reclamantul intimat -.
La apelul nominal au lipsit prțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care luând act c nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constat recursul în stare de judecat și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civil, rmâne în pronunțare.
Dup deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de faț,constat;
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercial, contencios administrativ și fiscal la data de 24 februarie 2009 sub nr-, reclamantul - a solicitat instanței obligarea pârâtei Direcția General a Finanțelor Publice S la restituirea taxei de poluare în valoare de 15371 lei, tax ce a fost achitat cu ocazia înmatriculrii autoturismului proprietate personal.
În motivare a artat reclamantul, în primul rând, c la data de 18.02.2008 a achiziționat un autoturism marca Ford Mondeo, cu nr. de identificare.
În al doilea rând, prin obligarea la plata acestei taxe, la acea dat, au fost înclcate o serie de principii, printre care principiul prioritții dreptului comunitar faț de cel național, principiul aplicrii directe a dreptului comunitar, principiul nediscriminrii și principiul restituirii in integrum și ab origine a sumelor încasate în baza textelor de lege cu efect echivalent.
În drept au fost invocate disp. art.10 Legea 554/2004 și art.28, art.90 al.1, art.220 din tratatul CE, art.11, art.148 al.2,4 Constituția României.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondat.
Totodat, a solicitat introducerea în cauz a Administrației Fondului pentru Mediu, motivat de faptul c taxa instituit de OUG nr.50/2008 nu se va face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestioneaz de Administrația Fondului pentru Mediu.
Chematul în garanție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilitții acțiunii,motivat de faptul c obiectul prezentei acțiuni îl constituie restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul c Comisia European a recunoscut c taxa de poluare instituit prin OUG nr.50/20208 corespunde normelor comunitare.
Astfel, a artat c acțiunea reclamantului este doar o critic de neconstituționalitate a textului normativ menționat anterior și ca atare, ar trebui respins ca inadmisibil.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii, cu motivarea c, în primul rând, art. 90 din Tratatul Comunitții Europene, invocat de reclamant în susținerea acțiunii, prevede c nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare și nici impozite interne de natur s protejeze indirect alte produse.
Taxa a fost achitat în conformitate cu dispozițiile art. OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, act normativ în vigoare începând cu data de 01.07.2008 ce a abrogat prevederile art.2141-2143din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Prin sentința nr. 947 din 14 mai 2009, Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei procedurii prealabile ca nefondat; a admis în parte acțiunea formulat de reclamantul -, obligând pârâta la restituirea ctre acesta a sumei de 5371 lei, reprezentând tax de poluare, pltit cu ocazia primei înmatriculri a autoturismului marca Ford Mondeo, cu nr. de identificare. Totodat, fost obligat chemata în garanție s plteasc pârâtei suma de 5371lei, pe care a încasat-o cu titlu de tax de poluare.
În motivarea soluției, prima instanț a reținut urmtoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilitții acțiunii invocat de chematul în garanție, instanța a respins-o, motivat de faptul c în cauz taxa de poluare perceput în mod nelegal de ctre stat, deși nu este concretizat printr-un act administrativ poate fi asimilat "despgubirilor" reglementate de art.18 din legea nr.554/2004.
În caz contrar, din moment ce autoritatea public a încasat în mod nelegal o tax, fr ca aceasta s fie concretizat printr-un act administrativ, a nu o restitui reclamantului pe motiv c nu exist un act administrativ, echivaleaz cu un obstacol în calea liberului acces la justiție garantat de CEDO.
Pe fondul cauzei, a reținut prima instanț c, art.90 din Tratatul CE reprezint unul din temeiurile de baz ale consacrrii liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țrilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate s înlture orice msur de natur administrativ fiscal sau vamal care ar afecta libera circulație a bunurilor, mrfurilor sau serviciilor în cadrul UE.
Judectorul național, ca prim judector comunitar are competența atunci când d efect disp.art.90 din s aplice procedurile naționale de așa manier încât drepturile prevzute de Tratat s fie deplin și efectiv protejate.
C o tax intern impus autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art.90 paragraful 1 din s-a decis în cauza conexat și unde Curtea de justiție a artat c o tax de înmatriculare este interzis atâta timp cât este perceput asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dat în circulație pe teritoriul unui stat membru și c valoarea taxei, determinat exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindric) și la clasificarea din punct de vedere al polurii este calculat fr a se lua în seam deprecierea autoturismului de o asemenea manier încât, atunci când se aplic autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea rezidual a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul în care sunt importate.
Art.4 lit. a din OUG nr.50/2002 prevede c obligația de plat a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculri a unui autovehicul în România.
Instanța a apreciat c textul de lege contravine normelor comunitare cu toate c aparent aceasta ar avea în vedere toate categoriile de autovehicule.
Sintagma "- cu ocazia primei înmatriculri a unui autovehicul în România" impune plata taxei de poluaredoarde ctre persoanele care import un autoturism dintr-o alt țar (în cauza dedus judecții stat membru al comunitții), autoturism care este înmatriculat în acest stat, și care, cu ocazia primei înmatriculri în România trebuie s plteasc taxa de poluare reglementat de OUG nr.50/2008.
În afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG nr.50/2008, obiectul primei înmatriculri în România sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumprtorii nu pltesc tax de poluare. Astfel, în anexa 4 din OUG nr.50/2002 figureaz grila privind cota de reducere a taxei de poluare în funcție de vechimea autovehiculului. În ceea ce privește un autovehicul nou, cota de reducere este "0" de unde rezult c nu se percepe tax de poluare pentru autoturismul nou care se înmatriculeaz pentru prima dat în România.
Msura are un evident caracter discriminatoriu în condițiile în care aceast tax se aplic în mod real doar autoturismelor second-hand, importate care se încadreaz parametrilor prevzuți în anexele 1-4 din OUG nr.50/2002, îns nu se aplic și autoturismelor care circul pe teritoriul României și care se încadreaz în aceeași parametri autoturismelor second-hand cumprate în România și care nu face obiectul unei prime înmatriculri, precum și autoturismelor care fac obiectul reînmatriculrii, prin urmare nu poate fi vorba de o excepție justificat privind restricțiile de ordin cantitativ prevzut de art.30 din Tratat.
Art.28 al. Tratatului interzice impunerea de restricții cantitative asupra importurilor și toate celelalte msuri cu efect echivalent.
Conform, noțiunea de msuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative acoper toate reglementrile din cadrul statelor membre care ar putea restricționa real sau potențial, direct sau indirect, activitțile comerciale din cadrul Comunitții.
Aceast definiție a aprut în cauza C 8/74 Procurorul regal și.
Printre excepțiile justificate privind restricțiile de ordin cantitativ art.30 din Tratat autorizeaz interdicțiile sau restricțiile la importuri, exporturi sau pentru mrfurile care tranziteaz teritoriul unui stat membru, justificate pe motive de - protecția sntții și a vieții persoanelor, animalelor, plantelor. Msura va fi justificat, fie ca o excepție prevzut de art.30, fie ca o cerinț obligatorie, dac nu este discriminatorie și adecvat atingerii scopului propus, este proporțional.
În cauza C-524/07 împotriva Austria, Curtea European de Justiție a statuat c interzicerea msurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import prevzute în art.28 CE vizeaz orice msur a statelor membre susceptibile s împiedice în mod direct sau indirect în fapt sau doar potențial, comerțul intercomunitar.
a constatat c republica Austria nu și-a respectat obligațiile ce-i revin în baza art.28 CE, reținându-se c vehiculele care prezint aceleași caracteristici și care sunt deja autorizate s circule în Austria nu se impun acestei condiții în momentul înmatriculrii lor în acest stat membru.
OUG nr.50/2008 reglementeaz o situație identic în sensul c din moment ce art.4 lit. a prevede c obligația de plat a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculri a unui autovehicul în România, per a contrario, taxa nu se percepe cu ocazia reînmatriculrii unui autovehicul în România, autovehicul care prezint aceleași caracteristici cu un autovehicul second-hand importat.
În aceeași cauz, Comisia împotriva Austriei, Curtea European de Justiție arat c obiectivul care vizeaz reducerea numrului de vehicule neechipate cu dispozitive de reducere a emisiilor poluante și a zgomotelor ar putea fi atins prin msuri nediscriminatorii mai puțin restrictive care s fie, de altfel, de natur s contribuie în mod activ la reducerea parcului național al acestor vehicule, cum ar fi înființarea unui regim fiscal bazat pe vechimea vehiculelor sau pe poluarea produs de ctre acestea și luarea de msuri care s încurajeze casarea mașinilor vechi.
OUG nr.50/2008 prevede c scopul adoptrii acesteia este asigurarea protecției mediului, îns, în msura în care din motive legate de protecția mediului România nu refuz reînmatricularea vehiculelor folosite care au fost deja înmatriculate în România, nu poate invoca astfel de motive pentru a refuza înmatricularea vehiculelor importate care sunt de același tip.
În ceea ce privește cauzele C 426/07() și C 313/05(), instanța a apreciat c acestea nu sunt aplicabile în speț.
Acestea au ca obiect cererea de pronunțare a unei hotrâri preliminare în ceea ce privește interpretarea art.33 al.1 din a șasea directiv 77/388/ a Consiliului din data de 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri-sistemul comun al taxei pe valoare adugat, precum și directiva 92/12/CEE privind regimul general al produselor supuse accizelor.
Relevant este și faptul c reclamantul a achitat taxa de poluare la data de 23.07.2008, iar la data achiziționrii practica instanțelor judectorești era de admitere a acțiunilor având ca obiect restituirea taxei de prim înmatriculare.
Astfel Curtea European a Drepturilor Omului în cauza Stan și Andreatis vs a reținut ingerința puterii legislative prin intervenția legiuitorului într-un moment în care procedura judiciar în care statul era parte se afla pe rolul instanței ceea ce a violat dreptul la un proces echitabil punând cealalt parte într-o poziție dezavantajoas. A reținut de asemenea Curtea c principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil se opun oricrei ingerințe a puterii legislative în administrarea justiției. În același sens s-a pronunțat O și cauza Papageorgiou vs..
mutandis soluția este identic și în situația în care puterea executiv, urmare a delegrii legislative, este abilitat s emit reglementri cu putere de lege.
Astfel, în materie fiscal. potrivit art. 17 alin. 1 din Codul d e procedur fiscal subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitțile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport,iar potrivit alin. 3 statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Național de Administrare Fiscal și unitțile sale subordonate cu personalitate juridic.
În al doilea rând, taxa la care face referire OUG50/2000 și a crei eventual diferenț ar urma s fie restituit este contrar, așa cum s-a reținut, art. 90 din Tratat. Așadar nu poate fi reținut ca fiind supus restituirii doar o parte din taxa de prim înmatriculare atâta timp cât întreaga tax contravine dreptului comunitar.
Având în vedere dispozițiile prevzute de art. 148 alin. 4 din Constituția României unde nu se prevede expres c instanța de contencios constituțional din România ar avea competența constituțional de a garanta efectul prioritar al normei comunitare faț de dreptul național și ținând seama de principiile și regulile desprinse din hotrârea Curții de Justiție în cauza Simmenthal II din anul 1978 unde s-a decis c eficiența deplin a dreptului comunitar ar fi afectat, dac o regul de drept intern ar putea împiedica o instanț, care are pe rol o problem de drept comunitar, s nu o poat tranșa,s-a statuat c "orice judector național sesizat în cadrul competentei sale, are obligația de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le confer particularilor, lsând neaplicata orice dispoziție eventual contrar legii naționale".
Faț de cele artate mai sus, a apreciat instanța de fond c reclamantul are dreptul la restituirea integral a taxei speciale încasat în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare, având în vedere c prin instituirea acestei taxe se încalc principiul liberei circulații a mrfurilor.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâta și chemata în garanție, care au invocat, în esenț, dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civil, artând c taxa de poluare reglementat de OUG nr.50/2008 nu poate fi caracterizat ca fiind contrar art.90 paragraful 1 din Tratatul CE iar, în ceea ce privește dispozițiile art.28 din același tratat, în mod eronat instanța de fond a reținut c acestea sunt aplicabile în speț, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent.
În forma publicat în aprilie 2008, OUG nr.50/2008 stabilește prin prevederile sale, msuri care corespund pe deplin prevederilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunitții Europene, taxa fiind neutr din punct de vedere fiscal, Comisia European a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propus de Guvern, în care emisiile sunt luate în considerare la taxarea mașinilor Euro 4 și Euro 3, iar pentru autovehiculele noi, cu o durat lung de folosire sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, criteriul principal de calcul fiind îns emisiile poluante.
Or, cât vreme chiar Comisia European a recunoscut c taxa de poluare instituit prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, nu se poate reține c prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal și c aceast tax contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunitții Europene.
Recursurile sunt fondate.
Se cuvine pentru început s stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 îl ocup în sistemul prevzut de Tratat. Iar acesta este, în opinia unanim a literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.
Așadar, dac art. 23 stabilește faptul c sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 interzice taxarea intern discriminatorie. Mai exact, așa cum a artat Curtea European de Justiție în cauza C- 393/04 și C-41/05 Industries, par.55 "art. 90 reglementeaz dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a msurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mrfurilor între statele membre în condiții normale de concurenț, prin eliminarea oricror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaz produsele provenite din alte state membre".
Aceasta nu înseamn c statele membre trebuie s adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta s se aplice fr discriminare produselor similare importate.
Taxa de poluare introdus prin disp. OUG nr. 50/2008 reprezentând o exprimare a suveranitții statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în aceast cauz nu poate fi decât verificarea identitții de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralitții taxei.
Iar aceast analiz nu poate s înceap decât de la a observa c, verificarea neutralitții taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, crora deja le-a fost aplicat taxa. Aceasta pentru c, așa cum afirm Curtea European de Justiție în cauza C-290/2005, și C-333/2005, " o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevant. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre s introduc noi impozite sau s schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente". Și nu este inutil de observat c aceast hotrâre a Curții a fost pronunțat la cererea unei instanțe din Ungaria, țar care, la data intrrii în UE, se afla în aceeași poziție ca și România, aceea de a nu fi avut anterior o tax de prim înmatriculare (sau echivalent), așa încât valoarea rezidual a acesteia s fie inclus în prețul autoturismelor aflate în circulație cu care intr în concurenț autoturismele second-hand nou importate (acestea din urm fiind dezavantajate prin faptul c includ valoarea rezidual a taxei, având teoretic un preț mai ridicat).
Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al disp. OUG nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01.01.2007 și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01.01.2007 - 01.07.2008, supuse taxei de prim înmatriculare.
Acestea fiind premisele, Curtea va trebui s analizeze în fapt, dac taxa de poluare impus autovehiculelor second-hand importate dintr-un stat membru, depșește sau nu cuantumul valorii reziduale a taxei de prim înmatriculare deja încorporat în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în România. Din aceast perspectiv, comparația poate fi fcut " exempli gratia" între un autoturism înmatriculat în România dup 01.07.2008, cu plata taxei de poluare introdus prin OUG nr. 50/2008 și un alt autoturism second-hand importat din statele membre și înmatriculat în România la data de 01.11.2008. (De asemenea, în baza aceluiași raționament al Curții dup modificarea OUG nr. 50/2008, comparația poate privi dou autoturisme înmatriculate sub același regim fiscal, astfel încât dublarea sau triplarea taxei de poluare nu încalc norme comunitare decât dac este însoțit de o exceptare a anumitor autovehicule de la plata acestei taxe sau de impunerea unor categorii de autovehicule la o tax mai mic sau mai mare, dup caz). Iar analiza, potrivit raționamentului Curții Europene de Justiție din cauza C-47/1988, Comisia Danemarca, trebuie s porneasc de la premisa c valoarea autovehiculului nou este compus din prețul acestuia, la care se adaug taxa de prim înmatriculare. Raportul dintre cele dou componente se pstreaz constant pe toat durata de funcționare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a sczut cu 50%, atât valoarea rezidual a prețului pltit cât și valoarea rezidual a taxei de prim înmatriculare pltit, se vor diminua cu același procent, respectiv cu 50%. În consecinț, o tax de prim înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar (ca vechime, motorizare), dar importat dintr-un stat membru trebuie s aib un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prim înmatriculare pltit pentru același autovehicul în stare nou.
Sigur, evaluarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificil, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care îns nu este incompatibil cu dreptul comunitar. Aceasta pentru c, așa cum a reținut Curtea European de Justiție în cauza C-393/1998, Valente Publica, deprecierea exact a unui autovehicul nu poate fi calculat decât printr-o expertiz individual. Cu toate acestea, datorit faptului c un astfel de sistem este prea împovrtor pentru statul membru ce impune o astfel de tax, Curtea a admis totuși și posibilitatea impunerii taxei de prim înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea s aib în vedere diverse criterii în baza crora s se poat realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiat de realitate (vechimea autovehiculului, numrul de kilometri parcurși, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat c și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dac garanteaz în absolut toate cazurile (fr nici o excepție) c taxa aplicat nu depșește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Curtea a mai precizat c un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolut a taxei, dac respect trei cerințe:
s nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone;
sistemul s fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia s se poat realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate;
cel cruia i se impune taxa s aib la dispoziție o cale de atac în fața instanțelor naționale în ipoteza în care consider c valoarea deprecierii calculate în baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitții. Pentru exercitarea eficient a dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui s cunoasc factorii în funcție de care au fost stabilite procentele de depreciere.
Analizând din aceast perspectiv OUG nr. 50/2008, Curtea observ c actul normativ în discuție respect cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecinț nu contravine Tratatului.
Astfel, așa cum rezult din disp. art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptrile prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanț vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de, capacitatea cilindric dar și o gril de reducere a taxei, extrem de vast prin categorii de "vârst" a autovehiculelor, apt s produc un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiz individual l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o gril de impozitare (Cauza C-290/2005, par.52).
În fine, cel care consider c valoarea deprecierii calculat pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitții, are în disp. art. 10 din ordonanț, o cale eficace de a contesta msura deprecierii, respectiv o procedur judiciar în cadrul creia poate obține expertizarea tehnic a caracteristicilor autovehiculului rulat.
Pentru considerentele învederate, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 rap. la art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. va admite recursurile declarate de pârât și chemata în garanție, va modifica în totalitate sentința recurat și în rejudecare, va respinge ca nefondate cererea principal și, pe cale de consecinț și cererea de chemare în garanție.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâta Direcția General a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în S,-, județul S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, cu sediul în B, nr.294, -orp A, sector 6, împotriva sentinței nr. 947 din 14.05.2009 pronunțat de Tribunalul Suceava - secția comercial, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Modific în totalitate sentința recurat și în rejudecare:
Respinge excepția inadmisibilitții acțiunii și respinge acțiunea, ca nefondat.
Respinge cererea de chemare în garanție.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 8 octombrie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
2 ex./19.10.09
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Grapini Carmen, Ududec Elena
