Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1575/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1575
Ședința publică din data de 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 3: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în municipiul S,-, județul S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, împotrivasentinței nr.998 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-)chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, cu sediul în B, sector 6, nr.294, -orp A, în contradictoriu cu reclamanta intimată -.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată;
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr- la data de 03.03.2009 reclamanta - a solicitat obligarea pârâtei la restituirea taxei de poluare în valoare de 2565 lei, taxă ce a fost achitată cu ocazia înmatriculării autoturismului proprietate personală, taxă impusă prin OG nr.50/2008.
Mai arată că prin obligarea la plata acestei taxe au fost încălcate o serie de principii, printre care principiul priorității dreptului comunitar față de cel național, principiul aplicării directe a dreptului co9munitar, principiul nediscriminării și principiul restituirii in integrum și ab origine a sumelor încasate în baza textelor de lege cu efect echivalent.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Totodată a solicitat introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, motivat de faptul că taxa instituită de OUG nr.50/2008 nu se va face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu.
Prin încheierea de ședință din data de 9.04.2009 instanța a admis cererea de chemare în garanție și a introdus în cauză în calitate de chemat în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu.
Chemata în garanție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că Legea nr.554/2004 la art. 9 (1) prevede că " persoana vătămată într-un într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță".
Mai arată că acțiunea reclamantei este doar o critică de neconstituționalitate a textului normativ menționat. Prin urmare, apreciază că acțiunea ar trebui respinsă ca inadmisibilă. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că art.90 din, invocat de reclamantă, prevede că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și nici impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse. Că, taxa de poluare a fost achitată în conformitate cu disp.OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ în vigoare începând cu data de 01.07.2008 ce a abrogat prev. art.214/1-214/3 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal.
Tribunalul Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității ca nefondată. A admis acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice S, chemat în garanție fiind Administrația Fondului pentru Mediu
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că:
Art.90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă fiscală sau vamală care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor sau serviciilor în cadrul UE.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar are competența atunci când dă efect disp.art.90 din să aplice procedurile naționale de așa manieră încât drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art.90 paragraful 1 din s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul în care sunt importate.
Art.4 lit. a din OUG nr.50/2002 prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Instanța a apreciat că textul de lege contravine normelor comunitare cu toate că aparent aceasta ar avea în vedere toate categoriile de autovehicule.
Sintagma "- cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România" impune plata taxei de poluaredoarde către persoanele care importă un autoturism dintr-o altă țară (în cauza dedusă judecății stat membru al comunității), autoturism care este înmatriculat în acest stat, și care, cu ocazia primei înmatriculări în România trebuie să plătească taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008.
În afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG nr.50/2008, obiectul primei înmatriculări în România sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumpărătorii nu plătesc taxă de poluare. Astfel, în anexa 4 din OUG nr.50/2002 figurează grila privind cota de reducere a taxei de poluare în funcție de vechimea autovehiculului. În ceea ce privește un autovehicul nou, cota de reducere este "0" de unde rezultă că nu se percepe taxă de poluare pentru autoturismul nou care se înmatriculează pentru prima dată în România.
Măsura are un evident caracter discriminatoriu în condițiile în care această taxă se aplică în mod real doar autoturismelor second-hand, importate care se încadrează parametrilor prevăzuți în anexele 1-4 din OUG nr.50/2002, însă nu se aplică și autoturismelor care circulă pe teritoriul României și care se încadrează în aceeași parametri autoturismelor second-hand cumpărate în România și care nu face obiectul unei prime înmatriculări, precum și autoturismelor care fac obiectul reînmatriculării, prin urmare nu poate fi vorba de o excepție justificată privind restricțiile de ordin cantitativ prevăzută de art.30 din Tratat.
Art.28 al. Tratatului interzice impunerea de restricții cantitative asupra importurilor și toate celelalte măsuri cu efect echivalent.
Conform, noțiunea de măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative acoperă toate reglementările din cadrul statelor membre care ar putea restricționa real sau potențial, direct sau indirect, activitățile comerciale din cadrul Comunității.
Această definiție a apărut în cauza C 8/74 Procurorul regal și.
Printre excepțiile justificate privind restricțiile de ordin cantitativ art.30 din Tratat autorizează interdicțiile sau restricțiile la importuri, exporturi sau pentru mărfurile care tranzitează teritoriul unui stat membru, justificate pe motive de - protecția sănătății și a vieții persoanelor, animalelor, plantelor. Măsura va fi justificată, fie ca o excepție prevăzută de art.30, fie ca o cerință obligatorie, dacă nu este discriminatorie și adecvată atingerii scopului propus, este proporțională.
În cauza C-524/07 împotriva Austria, Curtea Europeană de Justiție a statuat că interzicerea măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import prevăzute în art.28 CE vizează orice măsură a statelor membre susceptibile să împiedice în mod direct sau indirect în fapt sau doar potențial, comerțul intercomunitar.
a constatat că republica Austria nu și-a respectat obligațiile ce-i revin în baza art.28 CE, reținându-se că vehiculele care prezintă aceleași caracteristici și care sunt deja autorizate să circule în Austria nu se impun acestei condiții în momentul înmatriculării lor în acest stat membru.
OUG nr.50/2008 reglementează o situație identică în sensul că din moment ce art.4 lit. a prevede că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, per a contrario, taxa nu se percepe cu ocazia reînmatriculării unui autovehicul în România, autovehicul care prezintă aceleași caracteristici cu un autovehicul second-hand importat.
În aceeași cauză, Comisia împotriva Austriei, Curtea Europeană de Justiție arată că obiectivul care vizează reducerea numărului de vehicule neechipate cu dispozitive de reducere a emisiilor poluante și a zgomotelor ar putea fi atins prin măsuri nediscriminatorii mai puțin restrictive care să fie, de altfel, de natură să contribuie în mod activ la reducerea parcului național al acestor vehicule, cum ar fi înființarea unui regim fiscal bazat pe vechimea vehiculelor sau pe poluarea produsă de către acestea și luarea de măsuri care să încurajeze casarea mașinilor vechi.
OUG nr.50/2008 prevede că scopul adoptării acesteia este asigurarea protecției mediului, însă, în măsura în care din motive legate de protecția mediului România nu refuză reînmatricularea vehiculelor folosite care au fost deja înmatriculate în România, nu poate invoca astfel de motive pentru a refuza înmatricularea vehiculelor importate care sunt de același tip.
În ceea ce privește cauzele C 426/07() și C 313/05(), instanța a apreciat că acestea nu sunt aplicabile în speță.
Acestea au ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare în ceea ce privește interpretarea art.33 al.1 din a șasea directivă 77/388/ a Consiliului din data de 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri-sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, precum și directiva 92/12/CEE privind regimul general al produselor supuse accizelor.
Relevant este și faptul că reclamantul a achitat taxa de poluare la data de 23.07.2008, iar la data achiziționării practica instanțelor judecătorești era de admitere a acțiunilor având ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare.
Astfel Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Stan și Andreatis vs a reținut ingerința puterii legislative prin intervenția legiuitorului într-un moment în care procedura judiciară în care statul era parte se afla pe rolul instanței ceea ce a violat dreptul la un proces echitabil punând cealaltă parte într-o poziție dezavantajoasă. A reținut de asemenea Curtea că principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil se opun oricărei ingerințe a puterii legislative în administrarea justiției. În același sens s-a pronunțat O și cauza Papageorgiou vs..
mutandis soluția este identică și în situația în care puterea executivă, urmare a delegării legislative, este abilitată să emită reglementări cu putere de lege.
Astfel, în materie fiscală. potrivit art. 17 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport,iar potrivit alin. 3 statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică.
În al doilea rând, taxa la care face referire OUG50/2000 și a cărei eventuală diferență ar urma să fie restituită este contrară, așa cum s-a reținut, art. 90 din Tratat. Așadar nu poate fi reținut ca fiind supusă restituirii doar o parte din taxa de primă înmatriculare atâta timp cât întreaga taxă contravine dreptului comunitar.
Criteriul discriminatoriu al modului în care este percepută taxa de poluare rezultă și din prevederile OUG nr.218/2008, care reglementează modul de plată/de suspendare a plății a taxei de poluare nu în funcție de vechimea autoturismului,ci în funcție de proveniența acestuia. Astfel,dispozițiile art. III din actul normativ mai sus menționat prevăd că:
Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Prin urmare, și în cazul arătat mai sus, plata taxei de poluare este condiționată de prima înmatriculare a unui autoturism, nici într-un caz de gradul de uzură sau vechimea acestuia.
Având în vedere dispozițiile prevăzute de art. 148 alin. 4 din Constituția României unde nu se prevede expres că instanța de contencios constituțional din România ar avea competența constituțională de a garanta efectul prioritar al normei comunitare față de dreptul național și ținând seama de principiile și regulile desprinse din hotărârea Curții de Justiție în cauza Simmenthal II din anul 1978 unde s-a decis că eficiența deplină a dreptului comunitar ar fi afectată, dacă o regulă de drept intern ar putea împiedica o instanță, care are pe rol o problemă de drept comunitar, să nu o poată tranșa,s-a statuat că "orice judecător național sesizat în cadrul competentei sale, are obligația de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor, lăsând neaplicata orice dispoziție eventual contrară legii naționale".
Față de cele arătate mai sus, a apreciat instanța de fond că reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare, având în vedere că prin instituirea acestei taxe se încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâta și chemata în garanție, care au invocat, în esență, dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă, arătând că taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art.90 paragraful 1 din Tratatul CE iar, în ceea ce privește dispozițiile art.28 din același tratat, în mod eronat instanța de fond a reținut că acestea sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent.
În forma publicată în aprilie 2008, OUG nr.50/2008 stabilește prin prevederile sale, măsuri care corespund pe deplin prevederilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal, Comisia Europeană a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusă de Guvern, în care emisiile sunt luate în considerare la taxarea mașinilor Euro 4 și Euro 3, iar pentru autovehiculele noi, cu o durată lungă de folosire sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, criteriul principal de calcul fiind însă emisiile poluante.
Or, câtă vreme chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, nu se poate reține că prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal și că această taxă contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Recursurile sunt fondate.
Se cuvine pentru început să stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 îl ocupă în sistemul prevăzut de Tratat. Iar acesta este, în opinia unanimă a literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.
Așadar, dacă art. 23 stabilește faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea Europeană de Justiție în cauza C- 393/04 și C-41/05 Industries, par.55 "art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre".
Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate.
Taxa de poluare introdusă prin disp. OUG nr. 50/2008 reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei.
Iar această analiză nu poate să înceapă decât de la a observa că, verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Aceasta pentru că, așa cum afirmă Curtea Europeană de Justiție în cauza C-290/2005, și C-333/2005, " o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente". Și nu este inutil de observat că această hotărâre a Curții a fost pronunțată la cererea unei instanțe din Ungaria, țară care, la data intrării în UE, se afla în aceeași poziție ca și România, aceea de a nu fi avut anterior o taxă de primă înmatriculare (sau echivalentă), așa încât valoarea reziduală a acesteia să fie inclusă în prețul autoturismelor aflate în circulație cu care intră în concurență autoturismele second-hand nou importate (acestea din urmă fiind dezavantajate prin faptul că includ valoarea reziduală a taxei, având teoretic un preț mai ridicat).
Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al disp. OUG nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01.01.2007 și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01.01.2007 - 01.07.2008, supuse taxei de primă înmatriculare.
Acestea fiind premisele, Curtea va trebui să analizeze în fapt, dacă taxa de poluare impusă autovehiculelor second-hand importate dintr-un stat membru, depășește sau nu cuantumul valorii reziduale a taxei de primă înmatriculare deja încorporată în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în România. Din această perspectivă, comparația poate fi făcută "exempli gratia" între un autoturism înmatriculat în România după 01.07.2008, cu plata taxei de poluare introdusă prin OUG nr. 50/2008 și un alt autoturism second-hand importat din statele membre și înmatriculat în România la data de 01.11.2008. (De asemenea, în baza aceluiași raționament al Curții după modificarea OUG nr. 50/2008, comparația poate privi două autoturisme înmatriculate sub același regim fiscal, astfel încât dublarea sau triplarea taxei de poluare nu încalcă norme comunitare decât dacă este însoțită de o exceptare a anumitor autovehicule de la plata acestei taxe sau de impunerea unor categorii de autovehicule la o taxă mai mică sau mai mare, după caz). Iar analiza, potrivit raționamentului Curții Europene de Justiție din cauza C-47/1988, Comisia Danemarca, trebuie să pornească de la premisa că valoarea autovehiculului nou este compusă din prețul acestuia, la care se adaugă taxa de primă înmatriculare. Raportul dintre cele două componente se păstrează constant pe toată durata de funcționare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%, atât valoarea reziduală a prețului plătit cât și valoarea reziduală a taxei de primă înmatriculare plătită, se vor diminua cu același procent, respectiv cu 50%. În consecință, o taxă de primă înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar (ca vechime, motorizare), dar importat dintr-un stat membru trebuie să aibă un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de primă înmatriculare plătită pentru același autovehicul în stare nouă.
Sigur, evaluarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificilă, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care însă nu este incompatibilă cu dreptul comunitar. Aceasta pentru că, așa cum a reținut Curtea Europeană de Justiție în cauza C-393/1998, Valente Publica, deprecierea exactă a unui autovehicul nu poate fi calculată decât printr-o expertiză individuală. Cu toate acestea, datorită faptului că un astfel de sistem este prea împovărător pentru statul membru ce impune o astfel de taxă, Curtea a admis totuși și posibilitatea impunerii taxei de primă înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea să aibă în vedere diverse criterii în baza cărora să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiată de realitate (vechimea autovehiculului, numărul de kilometri parcurși, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat că și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dacă garantează în absolut toate cazurile (fără nici o excepție) că taxa aplicată nu depășește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Curtea a mai precizat că un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolută a taxei, dacă respectă trei cerințe:
să nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone;
sistemul să fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate;
cel căruia i se impune taxa să aibă la dispoziție o cale de atac în fața instanțelor naționale în ipoteza în care consideră că valoarea deprecierii calculate în baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității. Pentru exercitarea eficientă a dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui să cunoască factorii în funcție de care au fost stabilite procentele de depreciere.
Analizând din această perspectivă OUG nr. 50/2008, Curtea observă că actul normativ în discuție respectă cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecință nu contravine Tratatului.
Astfel, așa cum rezultă din disp. art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptările prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanță vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de, capacitatea cilindrică dar și o grilă de reducere a taxei, extrem de vastă prin categorii de "vârstă" a autovehiculelor, aptă să producă un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiză individuală l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (Cauza C-290/2005, par.52).
În fine, cel care consideră că valoarea deprecierii calculată pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității, are în disp. art. 10 din ordonanță, o cale eficace de a contesta măsura deprecierii, respectiv o procedură judiciară în cadrul căreia poate obține expertizarea tehnică a caracteristicilor autovehiculului rulat.
Pentru considerentele învederate, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 rap. la art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. va admite recursurile declarate de pârâtă și chemata în garanție, va modifica în totalitate sentința recurată și în rejudecare, va respinge ca nefondate cererea principală și, pe cale de consecință și cererea de chemare în garanție.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în S,-, județul S și chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu B, cu sediul în B, nr.294, -orp A, sector 6, împotriva sentinței nr. 998 din 2 1.05.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Modifică sentința recurată și în rejudecare respinge excepția inadmisibilității acțiunii și respinge acțiunea ca nefondată.
Respinge cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
2 ex. - 19.10.09
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Grapini Carmen, Ududec Elena
