Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.184/R-
Ședința publică din 27 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu
- - - JUDECĂTOR 3: Dumitru
- - JUDECĂTOR 4: Fabiola
- -- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul CABINET INDIVIDUAL DE AVOCATURĂ cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței civile nr.509/CF din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P cu sediul în Pitești,-, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant prin avocat, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei potrivit chitanței nr.-/25.02.2009 (fila 60 din dosar) și cu timbrul judiciar în valoare de 3,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța comunică reprezentantului recurentei-reclamante copia întâmpinării de la dosar.
Reprezentantul recurentului-reclamant depune la dosar un set de acte cu borderou și solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei și având în vedere că nu mai sunt alte cereri prealabile, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-reclamant susține oral motivele de recurs așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței tribunalului în sensul admiterii acțiunii cu consecința restituirii taxei de primă înmatriculare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 4.03.2008, reclamantul Cabinet Individual Av. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală, A - Administrația Finanțelor Publice Pitești, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună restituirea sumei de 1.293 lei taxă de primă înmatriculare, urmare a refuzului autorităților publice de a-i soluționa favorabil cererea adresată, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, a arătat că, la data de 28.12.2007, a dobândit prin cumpărare un autoturism marca Volvo, cotat Euro 4, pentru înmatricularea căruia i s-a impus să plătească taxă de primă înmatriculare, în cuantum de 1.293 lei, așa cum rezultă din chitanța seria - nr.-/12.12.2007.
Or, această taxă este ilegală, fiind în contradicție cu dispozițiile art.15 Cod pr.fiscală și Tratatului Comunității Europene.
Pârâtul - prin întâmpinarea formulată la 6.05.2008 a solicitat respingerea acțiunii, în principal, pe excepția inadmisibilității cererii, motivată de faptul că se solicită anularea unei chitanțe fiscale și nu a actelor administrative ce au stat la baza perceperii acesteia, iar pe fond, ca neîntemeiată, întrucât au fost respectate dispozițiile art.2141Cod fiscal, inclusiv în ceea ce privește formula de calcul a taxei pentru autoturismul în discuție.
De asemenea, s-a mai precizat că prin OUG nr.50/2008 s-a instituit taxa de poluare pentru autovehicule, astfel că, reclamantul trebuie să urmeze procedura prevăzută la cap.VI, secțiunea I, art.6 din Anexa la HG nr.686/2008.
La data de 9.10.2008, reclamantul a precizat că, ulterior introducerii acțiunii, a intrat în vigoare OUG nr.50/2008, care a instituit o altă taxă (taxa de poluare), sens în care cea de primă înmatriculare trebuie restituită. Ca atare, a formulat cererea nr.29043/2008, însă nu a primit nici un răspuns favorabil.
După o ultimă solicitare, cu nr.-/3.09.2008, i s-a aprobat restituirea parțială a sumei, deși acesta a cerut anularea actului ce nu respectă Codul d e procedură fiscală, în sensul că nu s-a emis nicio decizie ce presupune contestarea sa în justiție, că a solicitat reactualizarea sumei și dobânzile legale.
În fine, a menționat că OUG nr.50/2008 nu-i este aplicabilă, neputând retroactiva.
Tribunalul Argeș - Complet specializat în contencios administrativ și fiscal - prin sentința civilă nr.509/CF/7.11.2008 a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut cu privire la excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată de pârât, că este neîntemeiată și urmează a fi respinsă deoarece reclamantul a înțeles să conteste răspunsul primit la cererea de restituire formulată, materializat în adresa nr-/20.02.2008
Pe fond, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, începând cu data de 1.01.2007, a fost introdusă taxa specială de primă înmatriculare.
Taxa a fost introdusă prin nr.OUG110/2006, care a modificat și completat art.214 ind.1 - 3 din Legea nr.571/2003.
Potrivit 139 alin.1 din Constituția României, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
În aplicarea acestor dispoziții a fost emis Codul fiscal.
Acest act normativ statuează că orice persoană fizică datorează bugetului statului, bugetelor locale taxe și impozite, impozitele putând fi directe sau indirecte, după caz.
Este dreptul legiuitorului de a stabili pentru fiecare impozit sau taxă, în parte, metoda de calcul ce trebuie avută în vedere la stabilirea acestora.
Stabilirea taxei speciale de primă înmatriculare și încasarea ei de către organele fiscale este legală atâta timp cât Curtea Constituțională nu a declarat-o neconstituțională.
Această taxă a fost instituită pentru toate autoturismele înmatriculate pentru prima oară în România după data de 1.01.2007, fără a distinge după cum acestea sunt produse în România, sunt noi sau second - hand, importate.
Taxa a fost în mod legal calculată și percepută de la reclamant la momentul achiziției.
Dispozițiile art.214 ind.1- ind.3 din Codul fiscal au fost abrogate prin nr.OUG50/2008, cu intrare în vigoare de la data de 1.07.2008.
Prin noile dispoziții s-a prevăzut posibilitatea restituirii taxei, ca urmare a recalculării, de către organele fiscale în a căror circumscripție are domiciliul solicitantul.
Reclamantul, cu actele depuse, a dovedit că și-a valorificat dreptul stabilit prin nr.OUG50/2008, fiind-i restituită suma de 409 lei.
Cererea reclamantului, astfel cum a fost precizată, nu poate fi primită.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs, în termen legal, de către reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, în sensul că:
- în mod greșit, instanța de fond a respins acțiunea sa, dând o interpretare eronată dispozițiilor Codului d e procedură fiscală, dar și prin neanalizarea probatoriului administrat, din care ar fi constatat că nu datora o astfel de taxă, autovehiculul fiind dotat cu catalizator contra poluării;
- în mod greșit, instanța de fond a respins precizarea sa la acțiune, fără a arăta motivele ce au format convingerea instanței, deși, într-un caz asemănător, s-a dat o soluție favorabilă în calea de atac;
- în mod greșit, instanța de fond a apreciat că prin restituirea diferită de 409 lei, ulterior introducerii acțiunii nu i se mai poate plăti diferența până la cuantumul menționat în chitanța anexată. Or, OUG nr.50/2008 nu i se putea aplica, întrucât s-ar fi încălcat principiul neretroactivității legii civile.
Prin urmare, se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecarea cererii sale.
Examinând recursul, prin prisma criticilor aduse, pe temeiurile invocate, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod pr.civilă, curtea reține că acesta este fondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Referitor la prima critică, într-adevăr, în raport cu obiectul dedus judecății, instanța de fond trebuia să lămurească aspectul dacă taxa de primă înmatriculare, prevăzută ca obligatorie de textele din legile interne, contravine sau nu Tratatului Uniunii Europene, art.90 pct.1.
Sub acest aspect, curtea constată că dispozițiile art.2141-2143Cod fiscal, ce au constituit temeiul perceperii acestei taxe, contravin dispozițiilor art.90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, deoarece impun plata taxei de primă înmatriculare în România și pentru autoturismele importate din alte state membre ale UE, care au fost deja înmatriculate în statele respective.
În această situație, un autovehicul înmatriculat într-un stat membru UE supus din nou la taxă de înmatriculare în România, reprezintă o măsură împovărătoare prin raportare la autoturismele înmatriculate în România și revândute în aceeași țară și care, la înmatricularea ulterioară revânzării, nu sunt supuse plății unei asemenea taxări.
Or, scopul reglementării art.90 din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre, în condițiile normale ale concurenței, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne ce discriminează produsele provenite din alte state membre ori din țară.
De subliniat că instanța are competența de a constata neconcordanță între dispozițiile art.2141-2143din Legea nr.571/2003 Cod fiscal și norma prevăzută de art.90 din Tratat, având în vedere principiile efectului direct al normei comunitare cu caracter obligatoriu față de dreptul intern și principiul efectului util al normei comunitare.
Prin urmare, judecătorul național este învestit cu capacitatea și competența de a da el însuși efect util normei comunitare, fără a apela la legiuitor pentru a abroga norma internă contrară ori la alte autorități cum ar fi, de pildă, Curtea Constituțională pentru a tranșa această chestiune.
În cauză, recurentul-reclamant a cumpărat un autoturism care a fost înmatriculat inițial în Franța, stat membru UE, iar taxa impusă produce un efect echivalent unei taxe vamale de import, fapt interzis de dispoziția comunitară expresă.
Faptul că pe parcursul soluționării litigiului a intrat în vigoare OUG nr.50/2008 - privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule nu afectează nelegalitatea taxei de primă înmatriculare.
Aceasta nu poate să confere - retroactiv - legalitate măsurii anterioare - în raport de dispozițiile art.90 pct.1 Tratatul CE, fără a se ajunge la concluzia contrară că taxa specială încasată ilegal ar putea fi validată prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ, inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce contravine principiului consacrat de art.15 alin.1 din Constituție.
Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor OUG nr.50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nicio influență asupra dreptului reclamantului de a cere ori obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare, percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.
Din această perspectivă, aplicarea noii ordonanțe nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul întrebării temeinicia solicitării sale, inclusiv a restituirii sumei reactualizate, tocmai pentru ca aceasta să beneficieze de reparația integrală a prejudiciului suferit prin plata unei taxe fără bază legală.
Față de considerentele expuse, curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, coroborat cu dispozițiile Legii nr.554/2004, Legea nr.571/2003 și art.148 alin.2 din Constituția României, va admite recursul, va modifica în tot sentința în sensul că va admite acțiunea reclamantului, obligând pe pârâtă la restituirea diferenței de 884 lei, reactualizată.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, va obliga intimata la plata sumei de 2 lei taxă timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul CABINET INDIVIDUAL DE AVOCATURĂ cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței civile nr.509/CF din 7 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P cu sediul în Pitești,-, jud.
Modifică în tot sentința în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta la restituirea diferenței de 884 lei, reactualizată.
Obligă pârâta să plătească suma de 2 lei taxă timbu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.02.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
11.03.2009
Red.IB
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru, Fabiola
