Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1860/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1860
Ședința publică din 2 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 3: Artene Doina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 329 din 26 februarie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat care substituie pe avocat pentru reclamanta intimată - TOTAL PLUS SRL, lipsă fiind recurenta.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea intimatei a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței aflate la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr.342/86 din 14.01.2009, reclamanta - TOTAL PLUS SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice a orașului, obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare în sumă de 3286 lei, pentru autoturismul BB RENAULT cu nr.de înmatriculare -.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că -a adresat Administrației Finanțelor Publice în vederea restituirii taxei de primă înmatriculare, iar prin adresa nr.138 din 7.01.2009 i s-a răspuns că această sumă de bani nu poate fi restituită decât în baza unei sentințe judecătorești investită cu formulă executorie.
A mai arătat reclamanta că această taxă contravine prevederilor art.90 din Tratatul CE și art.48 alin.2 din Constituția României, prin care taxa de primă înmatriculare a fost stabilită ca nelegală, motiv pentru care se impune restituirea acesteia.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta, deși legal citată, nu a depus întâmpinare.
La termenul din 26.02.2009 apărătoarea reclamantei a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâta
Prin sentința nr.329 din 26 februarie 2009 Tribunalul Suceavaa admis acțiunea și a obligat pârâta S să restituie reclamantei suma de 3.286 lei reprezentând diferență taxă de primă înmatriculare, achitată cu chitanța seria - nr.- din 19.12.2007.
Totodată a obligat pârâta să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că:
Rezultă din interpretarea art.2142din Codul fiscal că taxa specială se aplica în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.
Se realizează astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România, împrejurare față de care instanța apreciază că există incompatibilitate între normele interne incidente în speță și dispozițiile art.90.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său a arătat că:
Instanța a pronunțat o hotărîre cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod proc. civilă. Arată în acest sens că inițial, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a orașului, restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, dar că la data judecării cauzei, 26 februarie 2009, reclamanta a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu DGFP Aceasta nu a fost citată în cauză, însă prin dispozitivul sentinței, a fost obligată la restituire iar sentința nu i-a fost comunicată Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe fondul cauzei a arătat că taxa de prima înmatriculare nu se încadrează în categoria impozitelor la care face trimitere art. 90 al CEE, fiind o taxă distinctă de acestea, prin care se urmărește stoparea importurilor autovehiculelor uzate (introdusă conform reglementărilor UE cu privire la limitarea emisiilor de noxe) și cu un regim de reglementare diferit.
A mai învederat recurenta că prin nr.OUG 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, act normativ ce a intrat în vigoare la data 1 iulie 2008, prin art. 11 din acest act normativ fiind instituit temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, la termenul de judecată din 26.02.2009, termen la care au avut loc dezbaterile, reclamanta a precizat că înțelege să se judece cu Direcția Generală a Finanțelor Publice iar prin dispozitiv, instanța a admis acțiunea față de aceasta, fără ca procedura de citare să fi fost îndeplinită.
Așa fiind, cum potrivit art.85 Cod proc. civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, cum în acest fel s-a pricinuit părții o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului procedural îndeplinit cu neobservarea formelor legale, Curtea constată că în cauză este dat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 Cod proc. civilă și în consecință, în temeiul art. 312 alin.3 Cod proc. civilă, va casa hotărârea cu trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe, la rejudecare aceasta urmând a dispune citarea pârâtei cu care reclamanta a înțeles să se judece.
Dat fiind motivul de casare cu trimitere reținut de instanță, aceasta nu se va mai pronunța cu privire la celelalte critici ale recurentei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 329 din 26 februarie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/25.11.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Grapini Carmen, Artene Doina