Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1865/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - pretenții -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1865

Ședința publică din 2 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Galan Marius

JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen

JUDECĂTOR 3: Artene Doina

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 846 din 30.04.2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamanta intimată, lipsă fiind recurenta.

Procedura este legal îndeplinită.

S- făcut referatul cauzei, după care, apărătorul reclamantei intimate depune la dosar concluzii scrise, împuternicire avocațială și chitanță onorariu avocat. ( filele nr. 15 - 18 dosar )

Instanța luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Apărătorul reclamantului intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat conform motivelor expuse pe larg în concluziile scrise depuse la dosar. A apreciat ca nejustificate apărările formulate de pârâtă în cererea de recurs. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 20 martie 2009 sub nr-, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei S - Administrația Finanțelor Publice S la restituirea sumei de 6.036 lei, la plata căreia a fost obligat pentru obținerea primei înmatriculări a autoturismului marca Ford.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat că, la data de 23.10.2007 a achitat pentru autoturismului marca Ford, pentru aoî nmatricula în România, taxa de 6.036 lei.

Prin obligarea la plata acestei taxe, la acea dată, au fost încălcate dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul de înființare a Comunității Europene, deoarece în prezent România este membră cu drepturi depline a acestei comunități, iar între statele comunitare nu se poate percepe o astfel de taxă la înmatricularea unui autoturism ce provine dintr-un stat membru, ci numai dacă acesta a fost achiziționat din afara Comunității Europene.

Deoarece supremația dreptului comunitar este statuată și garantată în România la nivel constituțional - art. 148 al.2 și 4 din Constituția României - rezultă faptul că dispozițiile Codului fiscal în vigoare la data efectuării plății, privitoare la introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, respectiv cele cuprinse în art. 2141și 2142încalcă dispozițiile tratatului și deci nu pot fi aplicabile în speță.

A considerat reclamanta că și acest răspuns încalcă legislația comunitară, dar și pe cea internă.

În drept au fost invocate dispozițiile art.11 și art.148 din Constituție,art.90, 25 și 28 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, art.112 și art. 274 Cod proc. civilă.

În dovedire a depus la dosar, în copie, înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că, în primul rând, art. 90 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă în susținerea acțiunii, prevede că nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și nici impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse.

Prin sentința nr.846 din 30 aprilie 2009 Tribunalul Suceavaa admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 6036 lei reprezentând taxa specială plătită cu ocazia primei înmatriculări a autoturismului marca FORD, cu număr de identificare, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, de la data achitării și până la data restituirii efective.

Totodată a obligat pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 539 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În motivarea soluției - în esență - s-a reținut că, taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141- 2143Cod fiscal instituită de la 1 ianuarie 2007 prin Legea nr. 343/2006 pentru înmatricularea pe teritoriul național de către persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme este o taxă cu efect echivalent, interzisă în înțelesul art. 25 CE.

S-a mai reținut că, în raport de prevederile art. 28 și respectiv 90 din, diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare această taxă.

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S și a arătat că, art.90 al Tratatului Comunității Europene - la care face trimitere argumentația sentinței recurate - nu este aplicabil în speță, întrucât reglementează statutul "impozitului" și nu al "taxei". A mai arătat că normele comunitare nu interzic perceperea unei taxe, precum taxa de primă înmatriculare, ci este discutabil doar nivelul și modul ei de calcul.

În motivarea recursului a arătat că taxa de primă înmatriculare nu se încadrează în categoria impozitelor la care face trimitere art. 90 al CEE, fiind o taxă distinctă de aceasta, prin care se urmărește stoparea importurilor autovehiculelor uzate (introdusă conform reglementărilor UE cu privire la limitarea emisiilor de noxe) și cu un regim de reglementare diferit.

A susținut recurenta că prevederile Tratatului CEE ar fi încălcate atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare ar fi calculate pe baza unor criterii diferite, ceea ce nu este cazul pentru legislația română.

A mai arătat recurenta că prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. La art.11 din acest act normativ se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare.

În fine, a mai arătat recurenta că în mod greșit prima instanță a dispus obligarea pârâtei și la plata dobânzii legale aferente începând cu data achitării și până la data restituirii efective și că în prezenta speță nu pot fi incidente prevederile nr.OG9/2000.

Criticile sunt nefondate.

O primă subliniere pe care Curtea o consideră a fi necesară constă în aceea că, instituirea taxei de primă înmatriculare nu împiedică intrarea în țară a anumitor autovehicule, ci doar punerea lor în circulație.

că, în speță, așa cum de altfel corect a sesizat și prima instanță, există un conflict între normele dreptului comunitar și dreptul intern aplicabil cu privire la perceperea taxei de primă înmatriculare și respectiv la nivelul acestei taxe speciale, conflict ce se impune a fi rezolvat prin a da eficiență normei comunitare (art. 148 alin. 2 - Constituție), respectiv art. 90 care interzic orice discriminare între produsele naționale și produsele altor state membre UE, așadar și o discriminare determinată de o diferență dintre impozitele aplicate produselor altor state membre și impozitele interne de orice natură care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare .

Este necontestat în cauză că taxa de primă înmatriculare se plătește de către toți particularii care doresc să înmatriculeze pentru prima dată un autovehicul în România, indiferent de unde provine acesta, însă taxa de primă înmatriculare se aplică, potrivit art. 2141Cod fiscal numai autovehiculelor care nu sunt deja înmatriculate în România.

Cu privire la existența impozitării discriminatorii,Curteaobservă că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state membre ale Uniunii Europene și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară, așadar nu se percepe taxa stabilită de 2141din Codul fiscal în cazul reînmatriculării în România, după 01.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în România.

Cu toate acestea, taxa stabilită de 2141din Codul fiscal este percepută în cazul înmatriculării în România, după 01.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene decât România.

Cu referire la incidența OUG 50/2008,Curteareține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.

Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acesteia.

În același context,Curteareține că noua taxă instituită de OUG50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, așa încât, nu există temei pentru invocarea și aplicarea compensației.

Cu privire la criticile recurentei ce vizează inaplicabilitatea dispozițiilor nr.OG9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, Curtea le găsește a fi nefondate întrucât, față de văditul caracter ilegal al taxei în discuție, persoana prejudiciată prin achitarea acestei taxe - în speță reclamanta - este îndreptățită la restituirea integrală a prejudiciului astfel cauzat, ceea ce presupune nu numai instituirea sumei achitată cu acest titlu ci și folosul nerealizat, potrivit art.1084 raportat la art.1082 cod civil respectiv dobânda legală calculată conform art.3(3) din nr.OG9/2000, de la data încasării sumei până la restituirea integrală și efectivă.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotrivasentinței nr. 846 din 30.04.2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 noiembrie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnored.

2ex/24.11.2009

Președinte:Galan Marius
Judecători:Galan Marius, Grapini Carmen, Artene Doina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1865/2009. Curtea de Apel Suceava