Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 199/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 199/CA/2010
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Nanea Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Lucian Ioan Gherman
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPIULUI A I, împotriva sentinței nr.992/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru reclamantul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Mandatara reclamantului intimat depune la dosar întâmpinare și arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantului solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtei și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub dosar nr- reclamantul - a chemat în judecată pe pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE AIs olicitând:
-obligarea acestora la restituirea taxei speciale pentru autoturisme în cuantum de 4.440 lei, taxă prelevată ilegal și obligarea acestora la plata dobânzii legale.
În motivarea acțiunii a arătat că, a achiziționat în 21.12.2007 un autoturism second-hand marca Opel, nr.de identificare -, iar pentru înmatricularea acestuia în România achitat suma de 5.725 lei, taxă de primă înmatriculare percepută în temeiul art.214 ind.1-3 Cod fiscal. S-a mai arătat că din totalul sumei de 5.725 lei,prin Înștiințarea de restituire nr.51582/30.07.2008, AIi -a restituit suma de 1.285 lei, rămânând o diferență neachitată de 4.440 lei.
Totodată,s-a mai arătat că taxa respectivă introduce un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență,în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe, apreciind că legiuitorul român a încălcat disp. art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene și ca atare neputând fi aplicabile art.214 alin.1-3 cod fiscal, taxa specială achitată pentru reînmatricularea autoturismelor este ilegală și se impune restituirea acesteia.
În drept:art.148 alin.2 și 4 din Constituția României,Legea Nr.157/2005, art.90 paragraful 1 din Tratatul CEE,art.274 Cod procedură civilă.
Din partea pârâtelor s-a depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii deoarece taxa specială pentru autoturisme și autovehicule reglementată prin art.2141cod pr. fiscală a fost abrogată prin OUG nr.50/2008, astfel că în cauză devin aplicabile disp. art.11 din acest act normativ, prevederi care reglementează situația sumelor achitate cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în perioada 1 ianuarie 2007- 30 iunie 2008.
Prin Sentința nr.992/CAF/2009 pronunțată la data de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost admisă acțiunea în formulată de reclamantul - și au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 4.440 lei și să plătească dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data plății și până la restituirea efectivă.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență că reclamantul a achiziționat în anul 21.12.2007 un autoturism second-hand marca Opel, nr.de identificare -, iar pentru înmatricularea acestuia în România a plătit suma de 5.725 lei, taxă de primă înmatriculare percepută în temeiul art.214 ind.1-3 Cod fiscal
Esențialul taxei reglementate de art.2141-2143Cod fiscal rămâne constă în aceea că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară. În această situație se creează o discriminare a regimului juridic fiscal, adică se dezavantajează, direct sau indirect,autoturismele din celelalte țări membre UE în competiția cu produsele similare autohtone.
În consecință, ca efect direct a art. 90 paragraf 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene pentru ordinea juridică internă a României, instanța a constatat că art.2141-2143Cod fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute ca aplicabile în cauza de față. Ca atare, s-a impus concluzia că taxa specială achitată de reclamantă pentru reînmatricularea autoturismelor aduse din Germania a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea art. 90 paragraf 1 din Tratat, fapt pentru care se impune a fi restituită.
În ce privește incidența prevederilor OUG nr.50/2008 s-a reținut că Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără just temei ( CJCE, cazul nr.68/79 contre Ministere danois des impots accises ). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care să o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa respectivă.
În acest context, se reține că noua taxă instituită de OUG nr.50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație iar restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1.07.2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin.1 din Constituție.
*
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPIULUI AIc riticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor se susține că potrivit Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea tratatului de aderare a României la UE, legea-cadru europeană este un act legislativ, dar rămâne la latitudinea fiecărui stat membru de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legii europene devin obligatorii. Art. 90 din Tratat nu sunt aplicabile în cauză, deoarece taxa este plătită de toți proprietarii de autovehicule în momentul primei înmatriculări în România. Codul fiscal prevede plata acestei taxe pentru autovehicule în momentul înmatriculării, indiferent dacă provin din România sau din statele membre UE. Textul Tratatului se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care se creează o situație dezavantajoasă pentru produsele ce provin din comunitate, nefiind încălcate prevederile Tratatului.
Legislația europeană nu interzice instituirea unor astfel de taxe, ci impune cerința de a nu fi mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, fiind o taxă ce se aplică și în alte state UE. Jurisprudența CJCE invocată de instanță se referă la taxa percepută de Ungaria și Polonia care era aplicată doar autoturismelor folosite importate nu și celor noi. Instanța trebuia să țină cont de prevederile OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, care prevede că se restituie diferența dintre taxa specială încasată pentru autoturisme în perioada 1.01.2007-30.06.2008 și taxa de poluare pentru autovehicule. S-a mai criticat și modul de stabilire a dobânzilor legale,recurentele apreciind că acestea pot fi acordate doar de la data pronunțării hotărârii.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ^1 din Codul d e procedura civilă.
Recursul nu este supus timbrajului potrivit art. 17 din 146/1997.
Reclamantul intimat prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului considerând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare prioritară a dreptului comunitar,înlăturând dispozițiile contrare din legislația internă.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a cumpărat în anul 2007 din Germania, un autoturism marca Opel, fabricat în anul 2002, pentru care a plătit taxa specială reglementată de art. 214^1, 214^2 din Codul fiscal în sumă de 5725 lei, din care prin înștiințarea de restituire nr.51582/30.07.2008 i-a fost restituită suma de 1.285 lei, rămânând neachitată o sumă de 4.440 lei.
Sub aspectul conformității taxei cu dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene în mod legal și temeinic a reținut prima instanță că respectiva taxă este contrară dreptului comunitar.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (Deciziile Curții de Justiție a Comunităților Europene în cauzele 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 Comisia Comunităților Europene, par. 17).
Cu privire lanatura taxei de înmatriculareCJCE s-a pronunțat la 05.12.2006 asupra acțiunilor preliminare formulate de - și în cauzele reunite C-290/2005 și C-333/2005, ocazie cu care a statuat că ocomparațiecu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă.
Ca urmare susținerea instanței de fond conform căreia neconformitatea cu dreptul comunitar se datorează faptului cănu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora aicinu este relevantă pentru stabilirea caracterului necomunitar al taxei.
Însă, așa cum se arăta în cauzele citate anterior - C-290/2005 și C-333/2005 -în scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.
S-a concluzionat că art. 90 par.1 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicândotaxă percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp câtvaloarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculatăfără a se lua în calculdeprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate(a se vedea și Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauza C-345/93, par. 20).
Deoarece în România, stat comunitar, se percepea o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, fără ca la calculul acestei taxe să se ia în considerare deprecierea autoturismuluide o asemenea manieră încât aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în România,curtea constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CE.
În consecință taxa reglementată de art. 2141- 2143din Codul Fiscal se impune a fi anulată așa cum a reținut și prima instanță.
*
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs se constată că aplicarea dispozițiilor art. 11 din OUG 50/2008 în prezenta cauză nu poate fi acceptată.
Așa cum în mod judicios a stabilit și instanța de fond aceste dispoziții au intrat în vigoare doar la data de 01.07.2008 conform art. 14 alin. 1.
taxei intervine la momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România, atât în ceea ce privește taxa de primă înmatriculare cât și în ceea ce privește taxa de poluare.
În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin 2 din Constituțielegea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii ce nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate.
În caz contrar ar fi afectată și stabilitatea raporturilor juridice deoarece la data efectuării achiziției autovehiculului reclamanta a efectuat operațiunea juridică prevăzută de legislația aplicabilă la acel moment, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data achiziției comunitare.
Faptul că suma de 1285 de lei reprezentând diferența dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare a fost restituită reclamantei prin Nota emisă în procedura prevăzută de art. 11 din OUG 50/2008, nu este de natură a modifica natura juridică a taxei achitată inițial, respectiv taxă de primă înmatriculare.
O taxă deja achitată nu-și poate modifica natura sau regimul juridic printr-un act normativ ulterior. Ca urmare diferența în sumă de 4440 lei a fost considerată în mod eronat taxă de poluare de organul fiscal atâta timp cât introducerea în parcul auto național (moment al exigibilității taxei) s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a OUG 50/2008.
Întrucât suma plătită de reclamată nu era datorată potrivit legislației comunitare, în mod corect s-a dispus restituirea integrală a taxei.
În consecință, recursul pârâtei DGFP A, formulat în nume propriu și în calitate de reprezentant al A I, este nefondat, nefiind incidente prevederile art.304 pct.9 și 304 /1 pr. civ. și urmează a fi respins conform art.312 al.1 Cod procedură civilă.
Față de dispozițiile art. 3274 din Codul d e procedură civilă recurenta va trebui să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice a municipiului AIî mpotriva Sentinței nr. 992/CAF/2009 pronunțată la data de 28.10.2009 de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 Februarie 2010.
Președinte, - --- | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./5 EX./20.02.2010
Jud.fond
Președinte:Nicoleta Nanea ParaschivJudecători:Nicoleta Nanea Paraschiv, Lucian Ioan Gherman
