Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 205/2010. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 205
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în-, jud. B, împotriva sentinței nr. 864//12 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta Administrația Finanțelor Publice B și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Brăila, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. -/27.07.2009 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la restituirea sumei de 2.426 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule achitată, ce urmează a fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective. De asemenea, reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata efectuate pe parcursul soluționării cauzei.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că potrivit contractului anexat acțiunii a dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Ford Fiesta și, pentru a putea înmatricula acest autoturism pentru prima data în România i s-a comunicat prin decizia nr. -/27.07.2009 că trebuie sa plătească o taxă de mediu în cuantum de 2.426 lei. Reclamantul a precizat că această taxă este ilegală întrucât dispozițiile nr.OUG 50/2008 contravin art. 90 din Tratatul Comunității Europene, care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produsele interne.
Prin întâmpinarea formulată în termen procedural, pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiul Bas olicitat respingerea acțiunii, arătând că aceasta este inadmisibilă având în vedere faptul că reclamantul a exercitat procedura administrativ jurisdicțională prealabilă și ca atare nu mai are dreptul să atace la instanța de contencios administrativ Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. -/27.07.2009. Pârâta a solicitat și respingerea ca nefondată a acțiunii întrucât taxa de poluare nu este contrară normelor europene, care acceptă principiul "poluatorul plătește", urmând a fi achitată de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri depuse la dosar de către reclamant.
Tribunalul Brăila prin sentința nr. 864//12.11.2009 a respins excepția de inadmisibilitate a formulării acțiunii invocată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B și a admis acțiunea formulată de reclamantul cu consecința anulării Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. -/27.07.2009 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice B și obligării acesteia să restituie reclamantului suma de 2426 lei reprezentând taxa de poluare și dobânzii legale aferente de la data achitării și până la data restituirii efective.
În baza art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 389,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în ceea ce privește excepția de inadmisibilitate a reținut că organele administrativ fiscale nu au comunicat reclamantului soluția la contestația formulată până la introducerea acțiunii, astfel încât s-a respectat termenul de trei luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, conform art. 207 alin. 4 din același act normativ.
Administrația Finanțelor Publice a Municipiul B nu a respectat nici dispozițiile art. 210 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală, potrivit cărora în soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz, conținutul deciziei fiind reglementat de art. 211 din nr.OG 92/2003.
În aceste condiții s-a reținut că reclamantul a sesizat în mod legal Tribunalul Brăila, secția de contencios administrativ.
Instanța a constatat că în cauză a fost îndeplinită procedura prealabilă, acțiunea fiind admisibilă.
Pe fondul cauzei, prima instanță analizând cererea prin prisma probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie a constatat că acțiunea formulată, reținând că nr.OUG 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum și cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Italia), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Din aserțiunile anterioare rezultă că art. 90 alin. 1 din Tratat face parte, de la data de 01.01.2007, din ordinea internă de drept a României și astfel reclamantul se poate adresa autorităților administrative precum și instanțelor judecătorești, în scopul de a-i restabili drepturile conferite de această reglementare comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România a autoturismului cumpărat din Italia.
Într-adevăr, din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și, prin urmare, să nu producă, în nici un caz, efecte discriminatorii (hotărârile și din 23 octombrie 1997, Comisie/, C-375/95).
Față de toate cele mai sus expuse, tribunalul a reținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, fiind în discordanță cu prevederile Constituției României, ale Tratatului, dar și cu principiile instituite de, în urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Așa fiind, actul administrativ fiscal este vătămător pentru reclamant, prin însăși plata taxei de poluare iar demersul prealabil administrativ la care acesta este obligat prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ și ale Codului d e procedură fiscală este asigurat prin cererile de restituire a taxei depuse la. B si se impune ca suma achitata de reclamant sa fie restituita în integralitate.
Referitor la cererea accesorie privind dobânzile legale aferente până la data plății efective pentru lipsa de folosință a sumei de 2.426 lei achitată la data de 29.07.2009, tribunalul a apreciat ca fiind legală în vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat reclamantului, potrivit art. 1084 din Codul civil.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B invocând netemeinicia și nelegalitatea acesteia (disp. art. 3041și 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
În motivarea recursului, pârâta a susținut că prima instanță în mod greșit reținut că nu a comunicat reclamantului soluția la contestația administrativă în condițiile în care aceasta i-a fost comunicată anterior introducerii prezentei acțiuni, fără a, să se aibă în vedere prevederile art. 218 alin. 2 din nr.OG 92/2003.
În același motive, pârâta susține că intimatul reclamant a plătit taxa de poluare după intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 care a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervenind cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la punerea în circulație a unui autovehicul în România și la punerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei excepții sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9 din ordonanță.
Din expunerea de motive la adoptarea acestei ordonanțe, rezultă că instituirea taxei de poluare s-a făcut în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea de programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitare, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene.
Împrejurarea că instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule ar fi în contradicție cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE, nu este fondată deoarece plata taxei pe poluare se face pentru prima înmatriculare a unui autovehicul în România la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri, indiferent dacă acesta este din producția internă sau importat dintr-un alt stat membru UE.
În cauză poate fi vorba despre o formă de discriminare cu privire la înmatricularea autoturismelor, taxa pe poluare fiind percepută la prima înmatriculare în România a acestora, fără a se face distincția dacă provine din producția internă sau din import, cuantumul acesteia fiind stabilit în funcție de criteriile prevăzute în nr.OUG 50/2008.
În consecință solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.
În ceea ce privește motivul invocat de pârâtă, că reclamantul a exercitat două căi de atac, nu poate fi primit în condițiile în care instanța a fost investită cu o cerere de anulare a Deciziei de calcul a taxei de poluare după expirarea termenului de soluționare a plângerii prealabile, fiind respectate în aceste condiții disp. art. 6 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Mai mult decât atât, prin acțiunea formulată este asigurat reclamantului accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil potrivit art. 6 din CEDO.
În consecință, prevederile menționate din tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În acest context prin instituirea taxelor de poluare pentru autoturisme, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate din tratat, Curtea urmând să constate că prevederile nr.OUG 50/2008, sunt reglementari contrare Tratatelor la care România este parte și care, potrivit Constituției, au prioritate față de legislația internă.
Cum Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice, în Partea a Treia(Politicile Comunității), instituirea oricăror taxe care ar avea ca efect reducerea importurilor, iar introducerea taxei pe poluare a avut exact acest efect, taxa specială achitată a fost încasată la bugetul statului cu încălcarea dispozițiilor din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, precum și a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, care prevede că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originaleînainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite și prin actul de aderare.
Din expunerea anterioară rezultă că Tratatul de Instituire a Comunității Europene face parte de la 1 ianuarie 2007, din ordinea internă de drept a României, iar prin instituirea taxei pe poluare acesta a fost încălcat.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în-, jud. B, împotriva sentinței nr. 864//12 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /08.03.2010
Tehnored. /4 ex./09.03.2010
Comunicat 2 ex.
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Elena Romila, Simona Gavrila