Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 2155/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2155
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, cu sediul în municipiul B,-.A împotrivasentinței nr. 711 din 11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-,reclamant fiind, domiciliat în D, str. -. - nr.12, județul B.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul - intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei - recurente.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, constată că nu mai sunt cereri de formulat, pârâta - recurentă depunând întâmpinare și cerere de judecare în lipsă potrivit disp. art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă, declară recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul - intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția civilă la data de 26.11.2008 reclamantul a chemat în judecată Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 - solicitând restituirea sumei stabilită prin hotărârea nr. 124/02.03.2007 emisă de Comisia Județeană B, sumă reactualizată la indicele de inflație calculat de la data emiteri hotărârii și până la data plății efective.
În motivarea cererii reclamantul arată că, prin hotărârea nr. 175/28.03.2007 a Comisiei Județene B privind aplicarea Legii nr. 290/2003 i s - au acordat compensații bănești.
Deși, a făcut numeroase solicitări pentru plata acestei sume, pârâta nu s-a conformat, deși potrivit art. 10 alin. 2 din lege acordarea acestor drepturi trebuia să se facă în termen de 1 an de la comunicarea
În dovedire reclamantul a depus înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din 9.04.2009, Secția civilă a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre soluționare Secției comerciale de contencios administrativ și fiscal. Pentru a dispune astfel, s-a reținut că potrivit art. 17 alin. 6 din HG nr. 1120/2006 competența de soluționare revine acestei secții.
Cererea a fost reînregistrată sub nr.-.
În completarea cererii, reclamantul a depus mai multe memorii în care se plânge de tergiversarea soluționării cererii sale.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal, pârâta a arătat în principal că în cazul sumelor ce depășesc 100.000 lei, plata despăgubirilor se face în două tranșe pe parcursul a doi ani și neplata primei tranșe este justificată de insuficiența fondurilor alocate.
Pârâta nu a depus înscrisuri în dovedirea susținerilor din întâmpinare.
Prin sentința nr. 711 din 11 iunie 2009 Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 240.545 lei actualizată cu indicele de inflație calculat de la data de 28.03.2007 și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 175/28.03.2007 a Comisiei Județene B privind acordarea de despăgubiri sau compensații prev. de Legea nr. 290/2003, reclamantului i-a fost aprobată acordarea sumei de 240.545 lei cu titlul de compensații bănești pentru imobilele proprietatea părinților săi, al căror unic moștenitor este.
După emiterea acestei hotărâri, reclamantul s-a adresat pârâtei (așa cum rezultă din întâmpinare fila 10 dosar) la data de 15.05.2007 cu o cerere de plată înregistrată sub numărul de 2478/2007 însoțită de copia Hotărârii nr. 175/2007 a B, copie după buletinul de identitate și dovada deschiderii contului la bancă.
Hotărârea nr. 175/2007 a Ba fost verificată sub aspectul legalității de către pârâtă și s-a constatat că a fost emisă legal și nu s-a încălcat nici o dispoziție legală.
Potrivit art. 10 alin. 2 și art. 11 din Legea nr. 290/2003 despăgubirile sau compensațiile bănești se acordă beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene, plata lor se poate face și în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor prevăzute laart. 11alin. (1), respectiv de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicareaLegii nr. 290/2003.
Pentru obținerea efectivă a despăgubirilor, persoanele îndreptățite au obligația de adresa pârâtei cerere însoțită de copie de pe actul de identitate și dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la Casa de Economii și Consemnațiuni - - (conform art. 18 din nr.HG 1120/2006), etapă parcursă de reclamant așa cum rezultă din chiar întâmpinare.
Conform aceluiași act normativ în cazul în care despăgubirile depășesc 100.000 lei plata lor se face în două tranșe, respectiv 60 % în primul an, și 40 % în al doilea an, astfel că, reclamantul trebuia să primească aceste despăgubiri pe parcursul anului 2007 și 2008.
Cu toate acestea până în luna noiembrie 2008, data înregistrării prezentei acțiuni, reclamantului nu i -a fost remisă nici o sumă.
În aceste condiții, se constată că pârâta nu și -a îndeplinit obligațiile prev. de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 290/2003 și a normelor de aplicare a acesteia.
Apărarea pârâtei că acordarea efectivă a despăgubirilor se face în limita plafonului acordat nu poate fi avută în vedere deoarece reprezintă un mijloc discreționar de selecție a persoanelor ce primesc efectiv despăgubirile.
Lipsirea reclamantului de aceste componente ale despăgubirilor reprezintă un prejudiciu cert, atât în privința existenței cât și în privința posibilității de evaluare. Actualizarea sumelor solicitate pentru sumele neîncasate are natura juridică a despăgubirilor pe un criteriu unic și exact de actualizare calculat pe baze științifice, și anume rata inflației.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recursul pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâta a arătat că potrivit art. 18 alin.5 din HG nr. 1120/2006 " bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 - se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinați în bugetul de stat, astfel:
, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei RON;
în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60 % în primul an, și 40 % în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei RON și 100.000 lei RON;
în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40 % în primul an și 60 % în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei RON ".
Din acest text de lege rezultă că plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație. Apoi sunt prevăzute, în funcție de aceste sume, termenele de plată a acestor despăgubiri.
De asemenea a mai menționat că prevederile art. 18 alin. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind eșalonarea plății pe parcursul a 2 ani consecutivi, sunt aplicabile doar în situație în care sunt alocate suficiente fonduri de la bugetul de stat pentru plata despăgubirilor stabilite în baza Legii nr. 290/2003.
Fondurile reprezentând despăgubirile civile, alocate din bugetul de stat Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților sunt acordate în baza:
- Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940;
- Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
- Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în, de Nord și, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de între România și Aliate și Asociate, semnat la la 10 februarie 1947.
Legea nr.290/2003 nu presupune restituirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile, ci acordarea unor măsuri reparatorii, având în vedere posibilitățile economice și financiare ale țării, în raport cu alte necesități și priorități economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran.
Conform dispozițiilor art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004, prin refuzul nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
până în prezent a tranșei a I - a din despăgubirile stabilite prin Hotărârea nr. 290/2007 nu dovedește refuzul nejustificat al Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 de a soluționa cererea de plată a despăgubirilor adresată de intimatul.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și în rejudecare respingerea acțiunii formulate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar reclamantul a arătat că prin adresa nr.5004 din 5 iulie 2008 i s-a comunicat faptul că în cursul anului 2008 va primi prima tranșă, în sumă de 96.218 lei, prezentând 40 % din suma de 240.545 lei.
În mod corect prima instanță a analizat probele administrate la dosar și prin sentința pronunțată a stabilit că urmează că primească banii, în două tranșe, prima în cursul anului 2008 (conform comunicării din adresa sus-menționată) și a doua în anul 2009.
Banii alocați în anul 2008 au fost dați unor persoane care nu aveau dosarul complet, fiind mai apoi somate să prezinte alte adrese și acte.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu plata cheltuielilor de judecată.
Recursul, a cărui motivare se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, este nefondat.
în termen a sumelor care i-au fost stabilite reclamantului cu titlu de despăgubiri a dus la producerea unui prejudiciu acestuia, prin devalorizarea monedei naționale, astfel încât solicitarea lui de a se reactualiza aceste sume până la plata efectivă a fost în mod corect apreciată ca fiind întemeiată.
Susținerea recurentei că neplata acestor sume s-a datorat faptului că în buget nu au fost alocate sume suficiente nu a fost dovedită, și chiar dacă ar fi reală nu este de natură a înlătura dreptul reclamantului la o despăgubire integrală.
Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L E I I,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, cu sediul în municipiul B,-.A împotrivasentinței nr. 711 din 11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-,reclamant fiind, domiciliat în D, str. -. - nr.12, județul B.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.-
Dact.
2 ex./15.01.2010.
Jud. fond.
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Sas Remus, Nastasi Dorina
