Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 2196/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2196
Ședința publicădin 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 3: Artene Doina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat depârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice Județeană B,cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B, în nume propriu cât și în baza mandatului Ministerului Finanțelor Publice,împotriva sentinței nr. 486 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscalîn dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul intimat, pârât intimat fiindServiciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelorprin Instituția Prefectului Județului, cu sediul în nr. 1-3, județul
La apelul nominal au lipsit pârâta recurentă, pârâtul intimat Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule prin Instituția Prefectului Județului și reclamantul intimat .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 17 februarie 2009,reclamantula chemat în judecatăpârâții Serviciul Public Comunitar - Regim de Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule prin Instituția Prefectului B și Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor - B,solicitând a se dispune, prin hotărâre judecătorească, recunoașterea de către instanța română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunității Europene și obligarea pârâților la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.704 lei, achitată pentru autoturismul cumpărat din spațiul european, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că a cumpărat în anul 2008, din spațiul european un autoturism marca SKODA, cu numărul de înmatriculare -, număr de identificare -, pentru care a fost obligat să plătească taxa de primă înmatriculare anterior menționată, în vederea înmatriculării acesteia în circulație.
Reclamantul a apreciat că taxele percepute de autoritățile române nu sunt în acord cu dispozițiile art. 28 din
In susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice - Bad epus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepția lipsei sale de calitate procesuală pasivă, având în vedere că taxa a fost achitată la Trezoreria municipiului B, iar pe fond respingerea acțiunii justificat de faptul că taxa de primă înmatriculare a fost încasată în temeiul disp. art. 214 ind. 1 alin. 1 din OUG nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 57/2003.
Pârâtul Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
Prinsentința nr. 486 din 15 aprilie 2009, Tribunalul Botoșani a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Statului Român - prin - B, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B față de care a respins acțiunea ca inadmisibilă și a admis acțiunea reclamantului, obligând Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor să restituie acestuia contravaloarea taxei de primă înmatriculare, în sumă de 1.704 lei, achitată cu chitanța seria - 4 A nr. -/01.04.2008, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. De asemenea, a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 39 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă la această instanță, reclamantul a solicitat recunoașterea de către justiția română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din referitor la taxa de primă înmatriculare pretinsă de autoritățile române în vederea înmatriculării în circulație a autoturismului proprietatea sa, solicitând, în consecință, obligarea Statului Român la restituirea contravalorii acestuia.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, aceasta este justificată prin aceea că repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației de a respecta normele comunitare revine Statului Român potrivit art. 28 din, motiv pentru care va respinge excepția invocată față de aceasta. Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere și faptul că Trezoreria doar a încasat suma plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasată în baza legii române.
Față de calitatea părților chemate în judecată, instanța a constatat lipsa de calitate procesuală pasivă a pârâtului Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin - Instituția Prefectului Județului B - întrucât aceasta nu este parte în raportul juridic dedus judecății, motiv pentru care aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă. Cu referire la calitatea procesuală pasivă Statului Român - prin, aceasta este justificată prin aceea că repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației de a respecta normele comunitare revine Statului Român potrivit art. 28 din, motiv pentru care a respins excepția invocată de acesta.
Față de încadrarea juridică a acțiunii tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța a constat că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.
Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că odată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.
În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit acestei dispoziții din sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea de Justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială a comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produsele naționale și celor importate (Hotărârea nr. 8/74 ). Curtea a arătat prin aceeași hotărâre că:" pentru ca o măsură a statului membru să poată intra în cîmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta să producă un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca măsura să afecteze, de o anumită manieră, cursul importurilor .
Având în vedere cele anterior menționate, instanța a constatat că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident că Statul Român a afectat, într-o anumită manieră, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei piețe comune, a unui spațiu fără frontiere interioare, în care este asigurată libera circulație a mărfurilor.
Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritățile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate măsurile destinate asigurării executării dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manieră încât să nu pară posibilă interpretarea conformă cu dreptul comunitar, judecătorul național este nevoit să îndepărteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fără a fi necesară abrogarea sau modificarea prealabilă a normei interne.
În același sens, Curtea Europeană de Justiție a decis, în repetate rânduri, că judecătorul național are obligația - în calitatea sa de judecător comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacității depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, după care statele membre sunt obligate să repare pagubele cauzate particularilor prin încălcările imputabile ale dreptului comunitar.
Totodată, Curtea a decis că judecătorul național este competent să judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicării directe și a priorității dreptului comunitar și care implică o dublă consecință, respectiv: particularii pot să-și valorifice în fața judecătorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins încălcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.
Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamentală prin art. 148 alin. 2 din Constituție statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestei obligații.
În ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației ce incumbă Statului Român potrivit art. 28 din, instanța observă că această problemă a fost elucidată de Curtea Europeană de Justiție care s-a pronunțat deja printr-o hotărâre emisă la data de 5.03.1996 în dosarele du pecheur și III, arătând că: principiul responsabilității statelor membre se aplică tuturor ipotezelor de violare a dreptului comunitar, mai ales în cazul în care respectiva violare este rezultatul unei legi .
În consecință, instanța de fond a obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să restituie reclamantului contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.704 lei, achitată cu chitanța seria - nr. -/01.04.2008, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și să plătească reclamantului suma de 39 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În motivarea recursului, pârâta a arătat în esență că taxa specială de primă înmatriculare a fost stabilită și încasată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv art. 2141fiind introdus prin Legea nr. 343/2006 și modificat prin OUG nr. 110/2006.
Cum aceste norme stabilite de Codul fiscal, sunt obligatorii și conforme cu normele relevante din dreptul comunitar și anume art. (3) al. (3) din Directiva 92/12 a Consiliului Comunității Europene din 25.02.1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, recurenta apreciază că legal a stabilit în sarcina reclamantului taxa specială de primă înmatriculare.
A mai arătat recurenta că un alt considerent ce a stat la baza stabilirii taxei speciale de primă înmatriculare a fost cel legat de protecția mediului, preocupare ce face parte din obiectivele fundamentale ale Comunității Europene.
De asemenea, a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A mai precizat faptul că prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. La art.11 din acest act normativ se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul nu este întemeiat.
În ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul, în mod corect a reținut că aceasta este justificată, în speță, trezoreria doar încasând o sumă ce a fost plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasate în baza legii române.
Pe fondul cauzei, tribunalul în mod corect a reținut că acțiunea este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană - ca și orice alt stat membru - are obligația să respecte dispozițiile de drept comunitar direct aplicabile, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația să repare daunele cauzate persoanelor particulare.
În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statele membre, continuând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit dispozițiilor art. 28 din, sunt interzise în state membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate.
În mod corect prima instanță a reținut că acțiunea promovată de reclamant este fondată și a dispus ca Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice să restituie acestuia contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1.704 lei sumă actualizată cu indicele de inflație.
Nu sunt întemeiate nici susținerile întemeiate pe dispozițiile OUG nr.50/2008 întrucât potrivit art.1 din Codul civil și art.15 din Constituția României, legea nu poate retroactiva, dispunând numai pentru viitor. În plus, noile dispoziții ale OUG nr.50/2008 nu prezintă relevanță în condițiile în care la data încasării, taxa era nelegală.
Curteareține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Așa fiind, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat depârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice Județeană B,cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B, în nume propriu cât și în baza mandatului Ministerului Finanțelor Publice,împotriva sentinței nr. 486 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscalîn dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul intimat, pârât intimat fiind Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului, cu sediul în nr. 1-3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.- -
Jud.fond:
Tehnoredact.
2 ex. /05.01.2010
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Nechifor Veta, Artene Doina
