Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 279/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 279
Ședința publică de la 19 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier:
S-a luat în examinare judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta - - în contradictoriu cu intimata, având ca obiect pretenții, împotriva sentinței civile nr. 189/CA/13.02.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, pentru recurenta - - I, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dosarul se află la primul termen de judecată, s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Consilierul juridic depune delegație pentru recurent și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței instanței de fond, în sensul obligării intimatei la plata dobânzilor legale, aferente perioadei decembrie 2004 - mai 2005, așa cum au fost solicitate prin acțiunea introductivă.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la nr- reclamanta - - a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâta, să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume:
- 177,09 lei cu titlul de preț, 70,32 lei, cu titlul de dobânzi, 95,95 lei, cu titlul de penalități de întârziere, și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că pârâta a încălcat prevederile contractului încheiat de părți, în sensul că nu și-a îndeplinit obligația de plată serviciilor prestate de reclamantă - colectarea și transportul reziduurilor menajere.
De asemenea, reclamanta a susținut că pârâta datorează și penalități de întârziere pentru sumele neachitate, penalități calculate conform art. 5 pct. 4 din contract.
Pentru facturile emise anterior lunii și neachitate, dar preluate de către debitor a fost calculată dobânda legală, conform Ordonanței Guvernului nr. 9/2000.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1073, 1087 din Codul civil, art. 46 din Codul comercial și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 9/2000.
Prin sentința civilă nr. 189//13.02.2008, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea, a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei sumele de 177,09 lei, cu titlu de preț, și 95,95 lei reprezentând penalități de întârziere, a respins capătul de cerere privind plata dobânzii și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 27,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 5 pct. 3 din contractul încheiat de părți, pârâtei îi revenea obligația ca, pe baza facturii emise, în termen de 30 zile de la data facturării, să achite reclamantei serviciile prestate.
Pârâta nu a respectat obligația de plată a serviciilor prestate de reclamantă, neachitând facturile emise, facturi acceptate de către pârâtă la plată astfel cum stipulează art. 5 pct. 7 din contractul încheiat de părți. La prețul neachitat în baza contractului de prestări servicii se adaugă și sumele recunoscute de pârâtă potrivit art. 4 pct. 7 din contractul de prestări servicii.
Rezultă că pârâta datorează reclamantei suma de bani solicitată cu titlu de preț neachitat. La suma datorată cu titlu de preț neachitat, pârâta datorează reclamantei penalități de întârziere, calculate în raport cu prevederile art. 5 pct. 4 din contractul de prestări servicii încheiat de părți.
Prima instanță a reținut că cererea reclamantei de obligare pârâtei la plata dobânzii legale, prin raportare la prețul neachitat pentru aceeași perioadă, este neîntemeiată având în vedere că, potrivit art. 67 alin. 2 din Legea nr. 4/1981, astfel cum a fost modificat prin art. 1 din Legea nr. 34/1990, și ulterior, din luna iulie 2001, potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 326/2001, pârâta datora penalități de întârziere și nu dobânda legală. Chiar și anterior încheierii în formă scrisă a unui contract de prestări servicii în anul 2005, între părți au existat raporturi contractuale, în materie comercială nefiind obligatorie, nici ad probationem și nici ad validitatem, încheierea în formă scrisă a contractului.
Instanța a constatat că atâta timp cât între părți au existat raporturi contractuale, fiind incidente prevederile art. 67 alin. 2 din Legea nr. 4/1981, astfel cum au fost modificate prin art. 1 din Legea nr. 34/1990, prevederile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 326/2001, pârâta datorează penalități de întârziere - care nu au fost cerute de reclamantă - și nu dobânda legală.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs reclamanta - - I, care a criticat hotărârea primei instanțe arătând că în mod greșit s-a considerat că în speță sunt incidente prevederile art. 67 alin. 2 din Legea nr. 4/1981, astfel cum a fost modificat prin art. 1 din Legea nr. 34/1990, precum și prevederile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 326/2001. Aceste dispoziții legale se referă la situația în care între prestatorii serviciilor și beneficiarii serviciilor de salubritate există un contract încheiat în formă scrisă.
A solicitat recurenta să se rețină că pârâta datorează dobânda legală în baza prevederilor art. 1073, art. 1082 din Codul civil și art. 5 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că cererea reclamantei este întemeiată, sens în care reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000, dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris, în lipsa acestuia fiind percepută numai dobânda legală.
În speță, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că pârâta locuiește în I,-, --2,. E,. 4,. 3, jud. I, iar în perioada decembrie 2004-mai 2005 beneficiat de serviciile prestate de reclamantă în lipsa unui contract încheiat în formă scrisă.
Reclamanta - - a solicitat corect plata dobânzii legale de 70,32 lei, respectând dispozițiile art. 5 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 4/1981 fiindcă aceasta a fost abrogată prin Legea nr. 326/2001, iar dobânda legală a fost solicitată pentru perioada decembrie 2004-mai 2005.
De asemenea, nu sunt aplicabile nici prevederile art. 25 alin. 2 din Legea nr. 326/2001, la care a făcut referire prima instanță, deoarece prin acest text de lege s-a stabilit modalitatea de percepere a majorărilor de întârziere în cazul nerespectării de către beneficiar a obligației de plată a prețului rezultat dintr-un contract încheiat în formă scrisă.
Față de cele ce preced, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că o va obliga pe pârâta să plătească reclamantei suma de 70,32 lei, cu titlu de dobândă.
Având în vedere și dispozițiile art. 274 din Codul d e procedură civilă, Curtea o va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 14,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr. 189//13.02.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, admite acțiunea formulată de reclamanta - - împotriva pârâtei și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata dobânzii.
Obligă pe pârâta să plătească reclamantei - - suma de 70,32 lei cu titlu de dobândă și suma de 14,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - --- - - -
Grefier,
și tehnoredactat:, 2 ex.
Tribunalul Iași:
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Iustinian Obreja Manolache, Violeta
